Decizie finală a ÎCCJ privind abuzul judecătoarei
Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au decis, în mod definitiv, că judecătoarea Camelia Bogdan a comis un abuz de putere în dosarul ICA, aplicând legi care la acel moment nu existau în România. "În cauză s-a făcut o aplicarea retroactivă în defavoarea părților, printr-un abuz de interpretare. Astfel, au fost invocate aceste instrumente europene pentru a fundamenta o confiscare cu caracter extins, deşi faptele erau anterioare adoptării lor şi transpunerii în legislația română. O asemenea interpretare a transformat un proces penal într-un teren de experiment normativ, folosind instrumente netranspuse pentru a justifica o măsură severă. Procedând în acest fel, s-au încălcat nu doar drepturi individuale, ci şi principiul general al securității juridice", se arată în hotărârea ICCJ.
Adică judecătoarea Camelia Bogdan a dorit ca procesul să se încheie într-un singur fel. "Hotărârea nu s-a bazat pe legea în vigoare la data faptelor, aşa cum s-a arătat. Mai mult, judecătoarea Camelia Bogdan era incompatibilă: avea un contract remunerat cu Ministerul Agriculturii - parte în dosar - şi, ulterior, a formulat cerere de intervenție într-un proces civil unde figurau aceleaşi părți. Aceste împrejurări devoalează o atitudine abuzivă, contrară legii, imparţialității și regulilor statului de drept, prin care dreptul la un proces echitabil a fost grav compromis", se arată în hotărârea ICCJ.
Judecătoarea Camelia Bogdan a decis prejudiciul în locul unei instanţe civile. "Consecinţă a actelor şi faptelor descrise, s-a ajuns la o triplă deposedare de bunuri fără temei legal - obligarea la despăgubiri și o dublă confiscare -, iar pentru a putea proceda astfel a creat norme pe care le-a aplicat, a judecat în condiții de incompatibilitate, a soluţionat acţiunea civilă contrar temeiului legal de la acea dată", se arată în hotărârea ICCJ.
Completul de la Curtea Supremă subliniază înverşunarea în cazul condamnării celor 12 persoane din dosarul ICA. "Toate încălcările normelor de drept penal și drept procesual penal reținute completate cu încălcarea normelor din statutul profesiei de magistrat demonstrează fără dubiu, că nu se pune problema de o eroare neintenționată, ci de un abuz", se arată în hotărârea ICCJ.
Decizia este definitivă.