Provocări aeriene rusești și reacții NATO
Dronele rusești, reprezintă subiectul principal al acestui articol. Forțele poloneze au doborât drone rusești care au pătruns în spațiul aerian al Poloniei în timpul unui atac asupra vestului Ucrainei, fapt ce a dus la închiderea mai multor aeroporturi și la mobilizarea forțelor aeriene naționale și aliate. Comandamentul polonez a anunțat că radarele Patriot au detectat între 6 și 10 drone; unele au fost considerate o amenințare directă și au fost neutralizate, deși oficiali NATO au spus că nu tratează încă incidentul drept un atac, dar îl analizează ca o incursiune deliberată. Aliații au trimis avioane F-16 poloneze, F-35 olandeze, AWACS italiene și aeronave de realimentare, iar Consiliul Nord-Atlantic s-a reunit pentru consultări.
Premierul Donald Tusk a calificat fapta drept „o provocare la scară largă” și a subliniat că Polonia e pregătită să reacționeze, iar armata a descris incidentul ca pe un act de agresiune care a pus în pericol siguranța publică. România a ridicat două avioane de luptă după ce radarele au detectat drone în apropierea graniței, iar locuitorii din nordul județului Tulcea au primit mesaje RO-Alert.
Ziare.com a luat legătura cu analistul Cristian Pîrvulescu, decan al Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA, pentru a ne explica dacă putem considera acțiunea Rusiei ca fiind coordonată și intenționată sau vorbim, mai degrabă, despre o eroare de operare a dronelor rusești. „Cred că Rusia poate supune NATO unui test. Dar, pe de altă parte, e la fel de valabil că tactica norilor de drone este bazată pe inteligență artificială, cu un control uman mult mai redus, astfel încât ele nu prea fac deosebirea între frontiere în momentul în care acționează. Pe baza senzorilor, dronele pot schimba traiectoria în funcție de localizarea bateriilor antiaeriene și de riscuri. Personal, nu sunt convins că a fost vorba de un test în sensul clasic; au fost, mai degrabă, o serie de incidente care ne determină să ne punem această întrebare. Iar faptul că dronele nu au fost programate să nu ajungă pe teritoriul unui alt stat este deja problematic,” a relatat Cristian Pîrvulescu.
Potrivit profesorului, incidentul cu drone nu poate activa Articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, întrucât nu vorbim despre un atac voit al Rusiei asupra Poloniei, cu scopul de a obține teritorii sau de a schimba regimul politic. „Articolul 5 nu poate fi activat pentru că nu e vorba de un atac în sens clasic. Polonia a mai fost afectată de rachete care, probabil, au fost deviate de apărarea antiaeriană ucraineană și care au lovit oameni aflați pe câmp, la muncile agricole; îmi amintesc de cel puțin o victimă, poate două. Între timp, s-au pregătit să răspundă mult mai ferm acestor atacuri, pentru că există riscuri. În momentul în care dronele rusești, din motive care țin de erori ale apărării antiaeriene ucrainene sau din alte cauze, intră în spațiul unei țări NATO, mi se pare absolut normal ca acele drone să fie doborâte, pentru că nimeni nu poate garanta că ele nu vor lovi ținte din greșeală, fără intenție. Din cauza contraatacului antiaerian ucrainean, ele pot ajunge să lovească, din greșeală, zone din Polonia sau din România, în egală măsură. Cred că polonezii au procedat, în parte, ca să testeze: au vrut să vadă care e capacitatea lor de răspuns și să trimită un semnal. Dar Articolul 5 nu poate fi activat doar pe această bază. Nu e vorba de un atac coordonat; atacul presupune o acțiune concertată care urmărește destabilizarea sau ocuparea unui teritoriu sau a unui guvern.
În faza aceasta, probabilitatea unui atac rusesc direct este foarte mică, aproape nulă,” a mai explicat Cristian Pîrvulescu.