Orban contestă sancțiunile UE
Opune gazelor reprezintă subiectul principal al acestui articol. Într-o declarație recentă, Chris Wright, șeful Departamentului Energiei din cabinetul fostului președinte Donald Trump, a subliniat că țările europene ar trebui să întrerupă importurile de petrol și gaze din Rusia pentru a susține sancțiunile americane împotriva Moscovei. "Dacă europenii ar trasa o linie și ar spune: 'Nu vom mai cumpăra gaz rusesc', acest lucru ar influența pozitiv o abordare mai agresivă în privința sancțiunilor împotriva Rusiei din partea SUA", a declarat Wright într-un interviu acordat Financial Times. Potrivit acestuia, importurile din Rusia contribuie la finanțarea "mașinii de război" a lui Vladimir Putin.
În contextul acordului comercial SUA-UE, care stipulează achiziții de energie americană în valoare de 750 de miliarde de dolari până în 2028, Wright a subliniat importanța angajării de furnizori de energie care să fie aliați, nu dușmani. "Obiectivul nostru este să punem capăt războiului dintre Rusia și Ucraina. Dacă opriți achizițiile europene, tăiați banii pe care Rusia îi folosește pentru a-și susține acțiunile militare", a adăugat el.
Uniunea Europeană se pregătește să interzică complet importurile de gaze naturale din Rusia, dar țări precum Ungaria și Slovacia sunt puternic opuse. Premierul maghiar Viktor Orban, cunoscut pentru prietenia sa cu Trump, este cel mai vocal critic al acestor măsuri. Conform datelor de la Consiliul Europei, ponderea Rusiei în importurile de gaze prin conducte ale UE a scăzut drastic, de la peste 40% în 2021 la aproximativ 11% în 2024. În ceea ce privește gazul prin conducte și GNL combinate, Rusia a reprezentat mai puțin de 19% din totalul importurilor de gaze ale UE în 2024.
Norvegia a devenit principalul furnizor de gaze pentru UE, contribuind cu peste 33% la importurile totale. Alți furnizori importanți includ Statele Unite, Algeria, Qatar, Regatul Unit și Azerbaidjan. Bruxelles-ul a evidențiat că Ungaria și Slovacia au rămas dependente de gazele rusești și se opun măsurilor de sancționare a Moscovei, ceea ce reflectă o poziție favorabilă față de războiul lui Putin și o ostilitate față de Ucraina și Uniunea Europeană.
Mai mult, cele două țări nu par dispuse să își diversifice sursele de aprovizionare, cu excepția interesului manifestat de Budapesta pentru gazele românești din Marea Neagră. Această situație ridică întrebări despre viitorul politic și economic al regiunii, având în vedere presiunea crescândă din partea Uniunii Europene pentru a reduce dependența energetică de Rusia.
În concluzie, pe fondul tensiunilor geopolitice și al schimbărilor în peisajul energetic european, poziția Ungariei sub conducerea lui Orban reprezintă un punct de divergență semnificativ în cadrul UE.