Discuții cruciale pentru securitatea Ucrainei
Președintele Nicușor Dan va participa joi, 4 septembrie, începând cu ora 11:30, în format videoconferință, la reuniunea „Coaliției de Voință” (Coalition of the Willing), dedicată garanțiilor de securitate pentru Ucraina, anunță Administrația Prezidențială. „Coaliţia Voinţei” este formată din 31 de ţări, inclusiv România, care au promis sprijin consolidat pentru Ucraina împotriva agresiunii ruse şi care este condusă de Regatul Unit şi Franţa. Iniţiativa a fost anunţată în 2 martie de premierul britanic Keir Starmer, după summitul de la Londra privind Ucraina, desfăşurat sub motto-ul „Securizarea viitorului nostru”. Obiectivul declarat al iniţiativei este de a facilita încercările de negocieri de pace între Kiev şi Moscova lansate de SUA în februarie acest an, printr-o contribuţie la garanţii de securitate suficient de solide pentru Ucraina pentru a asigura durabilitatea unei potenţiale încetări a focului şi a unui acord de pace.
Miercuri, președintele Emmanuel Macron a declarat că europenii sunt „gata să ofere garanţiile de securitate pentru Ucraina şi ucraineni, în ziua în care o pace va fi semnată”, la finalul unei lungi perioade de pregătire care „s-a încheiat”. La rândul său, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că nu vede deocamdată „semne” care să arate că Rusia intenţionează să pună capăt invaziei asupra ţării sale, lansată în 2022.
Aproximativ 30 de lideri vor purta joi discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la viitoarele garanții de securitate pentru Kiev în cazul unei păci cu Rusia, cu speranța că au făcut suficient pentru a convinge Statele Unite să le susțină eforturile, transmite Reuters. Summitul de la Paris, atât fizic, cât și virtual, al „Coaliției de voință” reunește lideri în principal din Europa, dar și din Turcia, Australia și Canada. Președintele român Nicușor Dan participă și el, prin videoconferință, începând cu ora 11.30, potrivit Cotroceniului.
Țările au purtat discuții timp de luni de zile la diferite niveluri pentru a defini contribuțiile lor militare pentru Ucraina, cu scopul de a descuraja Rusia să o atace din nou după ce se va ajunge la un armistițiu definitiv. Însă aceste eforturi au stagnat recent, deoarece guvernele au spus că orice rol militar european ar avea nevoie de garanții de securitate din partea SUA ca măsură de siguranță. Președintele Donald Trump nu s-a angajat în mod explicit să le ofere. Președintele francez Emmanuel Macron a spus miercuri, alături de Zelenski, la Paris, că liderii Coaliției vor aproba joi planurile privind garanțiile de securitate elaborate de armatele lor.
Doi oficiali europeni au declarat că planurile „tehnice” detaliate au fost finalizate, fără a intra în detalii cu privire la ceea ce înseamnă acest lucru în realitate. „Noi, europenii, suntem gata să oferim garanții de securitate Ucrainei”, a declarat Macron. „Acest lucru ne permite să afirmăm cu tărie că suntem pregătiți pentru o pace solidă pentru Ucraina și europeni, dar întrebarea acum este să vedem sinceritatea Rusiei”, a adăugat el.
Cei doi oficiali europeni care au vorbit cu Reuters au declarat că scopul ar fi acela de a trimite un semnal politic către Trump. Acest lucru ar evidenția lipsa de progrese pentru negocieri directe de pace între rus Vladimir Putin și Zelenski după summitul Trump-Putin din august și l-ar îndemna pe Trump să exercite presiuni asupra Moscovei în acest moment. Șefii armatei britanice și franceze, care au avut întâlniri detaliate săptămâna trecută cu omologii lor din Coaliția Voinței, urmau să-și informeze liderii joi, potrivit unei note trimise participanților, văzută de Reuters.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat miercuri că se așteaptă la clarificări în curând cu privire la ceea ce ar putea fi realizat. „Asta înseamnă că ne putem implica și mai intens, inclusiv cu partea americană, pentru a vedea ce vor să realizeze în ceea ce privește participarea lor la garanțiile de securitate”, a declarat Rutte reporterilor într-o conferință de presă. Putin a transmis miercuri Kievului că există șansa de a pune capăt războiului din Ucraina prin negocieri „dacă prevalează bunul simț”, o opțiune pe care a spus că o preferă, dar că este gata să pună capăt războiului prin forță dacă aceasta este singura cale.
Oficialii occidentali spun că cel mai important element al garanțiilor va fi continuarea puternicului sprijin acordat forțelor armate ucrainene. Dar ei se așteaptă ca garanțiile să includă și o forță internațională care să asiste și să liniștească Kievul atât în Ucraina, cât și în țările vecine. Un oficial francez care a discutat cu presa a refuzat să spună ce țări sunt gata să contribuie la garanțiile de securitate ale Ucrainei, inclusiv la forța necesară pentru acestea.
Liderii europeni au clarificat că o astfel de forță va fi fezabilă numai cu sprijinul SUA – lucru pe care Trump l-a promis luna trecută în termeni generali. Dar Washingtonul nu a precizat încă cu ce este dispus să contribuie. Trimisul special al SUA, Steve Witkoff, urmează să sosească joi la Paris, au declarat două surse diplomatice. Unii lideri îl vor suna pe Trump după summit, a spus președinția franceză.
John Foreman, fost atașat militar britanic la Kiev și Moscova, a declarat că este important ca liderii să înțeleagă exact ce se oferă, în special Zelenski, care evaluează poziția țării sale înainte de orice discuții directe cu Rusia. „Cu toate acestea, se conștientizează din ce în ce mai mult că pacea va necesita o Ucraină și o armată ucraineană puternice, că sprijinul european va trebui să fie de lungă durată și că Ucraina probabil nu se poate baza pe aliații săi să îi vină în ajutor și să pedepsească Rusia în cazul unui nou atac”, a spus el.
„Toate acestea sunt pregătiri pentru o pace care rămâne iluzorie și îndepărtată din cauza diplomației incoerente a lui Trump și a lipsei de discuții substanțiale”, a adăugat John Foreman.