Năstase clarifică rolul său la evenimentul din Beijing
La evenimentul de astăzi, am participat în calitate de fost demnitar şi, deci, de persoană particulară. În niciun caz nu am dorit să reprezint conducerea politică actuală. Cred că Ministerul Afacerilor Externe (MAE) nu a înţeles: evenimentul a avut loc la Beijing, nu la Moscova. Oricât de mare ar fi influenţa mea în China, nu cred că pot decide pe cine să invite preşedintele Xi în ţara sa. Aşa cum nu pot să decid pe cine să invite preşedintele Trump în Alaska. Cândva va trebui să explic, mai pe larg, despre importanţa memoriei în politica externă.
Acestea sunt cuvintele lui Adrian Năstase, fost premier al României, care a participat recent la o mare paradă militară organizată la Beijing, cu ocazia comemorării a 80 de ani de la victoria Chinei împotriva Japoniei în cel de-Al Doilea Război Mondial. Năstase a subliniat că nu a avut intenția de a reprezenta România, dar a fost atacat de oficiali români pentru fotografia sa alături de lideri ca Vladimir Putin și Xi Jinping.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a declarat că România nu poate fi reprezentată de politicieni care se pozează alături de lideri considerați agresori pe scena internațională. Reacția sa a venit după ce Năstase și Viorica Dăncilă au fost surprinși într-o fotografie de grup cu președintele chinez și liderii Rusiei și Coreei de Nord. "Acasă ei vorbesc despre patriotism, dar un patriot nu s-ar gudura pe lângă agresor", a afirmat Ţoiu, făcând referire la recentele acțiuni militare ale Rusiei.
În replică, Năstase a insistat că a fost invitat ca persoană privată și că MAE nu a înțeles contextul internațional al evenimentului. Este important de menționat că, în ciuda statutului său de fost demnitar, Năstase a argumentat că prezența sa nu trebuie interpretată ca o poziție oficială a României.
Reacțiile au fost variate, iar președintele Nicușor Dan a adăugat că prezența celor doi foști premieri "nu afectează România". De asemenea, Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a criticat decizia celor doi, spunând că este o "palmă dată României și democrației".
Acest incident subliniază tensiunile existente în politica românească și percepțiile contrastante asupra relațiilor internaționale, în special în contextul războiului din Ucraina și al poziției României în cadrul Uniunii Europene. Asemenea evenimente devin tot mai relevante în analiza politicii externe românești, având în vedere provocările cu care se confruntă țara pe scena internațională.
Pe de altă parte, foștii premieri nu și-au ascuns niciodată aprecierea pentru China, considerând-o o "țară prietenă". Acest context complicat ridică întrebări despre viitorul relațiilor României cu marile puteri, în special în lumina actualelor crize geopolitice.
România își reafirmă angajamentul față de democrație și parteneriatul strategic cu SUA, dar rămâne de văzut cum va gestiona relațiile cu Rusia și China pe termen lung.