Analiza BNR privind deficitul de muncă
România se confruntă cu un deficit de forță de muncă persistent și mai sever decât media Uniunii Europene, cel mai acut manifestându-se în ocupații ce necesită competențe elementare, dar acest deficit persistă și în domenii precum IT&C, științe, inginerie și sănătate. Această afirmație a fost subliniată de Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al BNR, într-o postare pe rețeaua LinkedIn, în care a prezentat concluziile unui raport recent.
*„Se vorbește mult în ultima perioadă despre imigrație. De departe cea mai interesantă analiză pe această temă o găsiți în cel mai recent Raport asupra Inflației al BNR, într-o casetă dedicată pieței muncii. Concluzia principală este că România are un deficit de forță de muncă (adică o ofertă insuficientă sau nepotrivită față de nevoile/cerințele posturilor) persistent și mai sever decât media UE. Fenomenul se vede în sondaje și în indicatorii de tensionare ai pieței muncii: 40% dintre companii consideră lipsa personalului calificat ca fiind o problemă presantă,” a declarat Popa.*
El a menționat că acest deficit lovește atât la bază, cât și la vârf, iar cel mai acut se manifestă la ocupații cu competențe elementare. *„Paradoxal, piața muncii este, în același timp, relativ tensionată (cu deficit de forță de muncă), dar și dispune de rezerve importante. Asta pentru că avem una dintre cele mai mici rate de participare a forței de muncă din UE, iar demografia nu ne este favorabilă,”* a adăugat Cristian Popa.
Popa a subliniat și faptul că ponderea persoanelor vârstnice în România a crescut semnificativ, atingând 20% în 2024, ceea ce influențează oferta de muncă pe termen mediu și lung. *„Vârsta mediană este aproape 44 de ani, iar populația totală este proiectată să scadă cu aproape 10% până în 2035,”* a explicat el.
Revenind la migrație, Cristian Popa a menționat că, după o perioadă de migrație net negativă, România a înregistrat, în 2022-2023, o migrație net pozitivă, cu aproximativ 324.000 de imigranți, dintre care majoritatea provin din Nepal, Sri Lanka și Vietnam.
*„Migrația net pozitivă este o corecție de piață utilă, dar se putea și mai bine. Ideal era să putem reține muncitorii calificați, dar chiar și așa cum este, migrația net pozitivă este de preferat migrației net negative,”* a concluzionat Popa.
Analiza BNR subliniază că, deși există unele semnale de ameliorare, deficitul de forță de muncă rămâne o problemă structurală, ce poate fi abordată pe termen mediu și lung prin politici active, inclusiv îmbunătățirea calității sistemului de învățământ și a condițiilor de viață pentru a încuraja tinerii să rămână în țară.
Astfel, provocările actuale ale pieței muncii, conturate în contextul celei de a patra revoluții industriale, gravitează în jurul integrării noilor tehnologii, ceea ce face esențială rezolvarea problemelor structurale pentru a forma o bază de candidați rezilientă, care să contribuie la stabilitatea economică a României.