Controverse după anularea alegerilor
Avocatul Gheorghe Piperea a solicitat demisia judecătorilor Curții Constituționale a României (CCR) după decizia de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. Acesta a făcut apelul său după ce judecătoarea Iulia Scântei a explicat că anularea alegerilor a fost bazată pe dovezi furnizate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), prin documente declasificate special pentru această situație. "Doamna Iulia Scântei este notar de profesie. A luat documentele de la CSAT și de la Serviciile secrete și, alături de alți opt notari – că le poți zice judecători – a pus pe hârtie cu antet decizia de anulare a alegerilor. Chiar așa a declarat dna Scântei: a luat de bune și autentice însăilările de la servicii", a scris Piperea pe Facebook.
Acesta a continuat să critice judecătorii CCR, afirmând că și-au abandonat rolul constituțional de gardian al Constituției și al legii. "Judecătorul nu pune în decizie toate falsurile, invențiile și bazaconiile părților, procurorilor, martorilor, experților, poștașului, grefierului. El dă decizia după lege și propria conștiință. Pentru că și-au abandonat rolul constituțional de gardian ai Constituției și ai legii, notarii de la CCR care au anulat alegerile trebuie să demisioneze urgent", a subliniat avocatul.
Judecătoarea Iulia Scântei a explicat, în cadrul unei declarații de peste 20 de minute, atribuțiile CCR și modul în care au fost urmați pașii în luarea deciziei de anulare a alegerilor. "Conform legii, alegerile sunt definite prin trei criterii obligatorii: libere, periodice și corecte. Ele au fost libere, pentru că oamenii au putut vota candidatul dorit, dar și periodice, pentru că au avut loc la data stabilită", a explicat Scântei.
Judecătoarea a precizat că frauda electorală poate fi invocată doar dacă are amploarea necesară pentru a modifica ordinea candidaților sau rezultatul final. "Curtea a stabilit că nu au existat fraude în ziua votării care să fi fost contestate de un competitor", a mai spus aceasta.
Întrebarea care rămâne este de ce s-a ajuns la anularea alegerilor, iar explicația se regăsește în documentele CSAT, care au indicat nereguli în campania electorală. Scântei a subliniat că CCR nu are competențe să analizeze modul în care alte autorități își îndeplinesc atribuțiile și a declarat: "Noi am luat act de constatările CSAT, pe care le-am considerat autentice și veridice".
De asemenea, judecătoarea a comunicat că discuția din interiorul CCR a vizat necesitatea unei autosesizări, pentru că procesul electoral începe de la stabilirea datei alegerilor de către Guvern și se derulează continuu. "Dacă CCR nu ar fi anulat scrutinul pe baza informațiilor CSAT, atunci ar fi validat ceva ce nu corespundea legii", a concluzionat judecătoarea.
În final, pe 6 decembrie 2024, CCR a anulat rezultatele primului tur al alegerilor, cerând reorganizarea întregului proces electoral, care urma să fie reluat integral, chiar în mijlocul desfășurării votului pentru turul al doilea. Această decizie a stârnit controverse în rândul opiniei publice și al politicienilor, având în vedere că alegerile prezidențiale din România au avut loc pe 24 noiembrie 2024, iar al doilea tur urma să se desfășoare pe 8 decembrie 2024.
Sursa foto: Gândul