Garry Kasparov critică comparația lui Trump cu șahul

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Garry Kasparov a criticat comparația lui Donald Trump între întâlnirea cu Putin și o partidă de șah, subliniind natura complicată a relației lor. Trump, în drum spre summit-ul din Alaska, a refuzat să ofere garanții de securitate Ucrainei, spunând că Europa ar trebui să preia inițiativa, în timp ce a discutat și cu liderul belarus Lukașenko despre eliberarea prizonierilor.

EN

Brief

Garry Kasparov criticized Donald Trump's chess analogy regarding his meeting with Putin, emphasizing the complicated nature of their relationship. On his way to the Alaska summit, Trump refused to provide security guarantees for Ukraine, stating that Europe should take the lead, while also discussing prisoner releases with Belarusian leader Lukashenko.

Garry Kasparov critică comparația lui Trump cu șahul
Sursa foto: digi24.ro

Critici și declarații controversate

Summit-ul va avea loc în jurul orei 22:00, la baza militară Elmendorf-Richardson din Anchorage. Înainte întâlnirii, Donald Trump a declarat că: „Această întâlnire se prezintă ca o partidă de şah (...) și ar putea pregăti o a doua întâlnire, dar există 25% şanse ca această întâlnire să nu fie una de succes”. Comentariile lui Trump au fost întâmpinate cu ironie de marele maestru Garry Kasparov, un disident al regimului de la Moscova, care a subliniat că „în șah, jucătorii se află pe părți opuse, nu de aceeași parte”. Această observație ridică întrebări despre natura relației complice dintre Trump și Putin.

Miercuri, liderii europeni, inclusiv președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, au avut întâlniri cruciale înaintea summit-ului. Într-o declarație comună, Franța, Germania, Italia, Polonia și Finlanda, alături de lidera UE, Ursula von der Leyen, au îndemnat SUA să se asigure că Ucraina va fi inclusă în discuțiile de pace. În drum spre Alaska, Trump nu a oferit garanții de securitate pentru Ucraina, spunând că Europa ar trebui să preia inițiativa: „Poate”, a spus el reporterilor la bordul Air Force One. De asemenea, el a specificat că măsurile de securitate nu ar include aderarea Ucrainei la NATO, subliniind că „nu în format NATO”.

Aceasta sugerează o abordare mai limitată a angajamentului american față de Ucraina, ceea ce îngrijorează mulți analiști și lideri europeni. Trump a insistat că nu este în Alaska pentru a negocia în numele Ucrainei, ci pentru a-l aduce pe Putin la masa discuțiilor. „Nu sunt aici să negociez pentru Ucraina”, a afirmat el. În ciuda speculațiilor că Trump ar dori un premiu Nobel pentru pace, el a declarat că nu este interesat de o astfel de recunoaștere, ci că acțiunile sale sunt menite să salveze vieți. „Fac asta pentru a salva o mulțime de vieți”, a spus el reporterilor.

Pe de altă parte, Trump a promis măsuri severe împotriva Rusiei dacă Putin refuză să pună capăt conflictului din Ucraina, afirmând că repercusiunile vor fi „foarte severe”.

Într-o altă dezvoltare, Trump a discutat la telefon cu președintele belarus Aleksandr Lukașenko, un alt aliat al lui Putin, înainte de summit-ul din Alaska. Această discuție a inclus subiecte precum Ucraina, iar Lukașenko i-a transmis o invitație lui Trump de a vizita Minsk, care a fost acceptată. Trump a declarat că a discutat cu Lukașenko despre eliberarea prizonierilor, subliniind astfel legăturile sale cu liderii autoritari din regiune. Această apropiere de Lukașenko, într-o perioadă în care Belarus este criticat pentru susținerea invaziei ruse în Ucraina, atrage atenția asupra strategiei externe a lui Trump.

În concluzie, summit-ul din Alaska promite să fie un moment crucial în relațiile internaționale, cu Trump încercând să echilibreze presiunea internațională și așteptările de acasă. Implicațiile acestor întâlniri și declarații vor influența nu doar situația din Ucraina, ci și percepția globală asupra politicii externe a SUA.

De asemenea, Trump a anunțat că va contacta liderii europeni, inclusiv pe Zelenski, după întâlnirea cu Putin, pentru a-i informa despre discuțiile purtate.

Aceasta sugerează o dorință de a menține comunicarea deschisă cu partenerii europeni, chiar și în contextul unei strategii externe controversate.