Critici la reforma educațională din România
Fostul ministru Mihai Fifor critică dur măsurile anunțate în cadrul reformei educației, acuzând Executivul că, prin mărirea normelor didactice, comasarea școlilor și lipsa investițiilor în transportul școlar, „lovește direct în șansele generațiilor viitoare”, informează Mediafax. Într-o postare pe Facebook, Fifor avertizează că aceste decizii vor duce la concedieri, la pierderea cadrelor didactice calificate și la închiderea unităților școlare din mediul rural, unde lipsa profesorilor suplinitori este deja o problemă. Potrivit datelor Eurostat 2024, România are cea mai mare rată a părăsirii timpurii a școlii din Uniunea Europeană – 16,8%, față de media UE de 9,3% – iar fostul ministru susține că noile măsuri nu vor face decât să agraveze situația și să crească abandonul școlar. Fifor consideră că impactul asupra bugetului va fi nesemnificativ, însă efectele asupra societății vor fi „uriașe și ireparabile” pe termen lung. „Fără educație accesibilă și de calitate, nu există dezvoltare, nu există economie competitivă, nu există securitate națională”, a subliniat el, calificând reforma drept „o crasă necunoaștere a realității din România” și „un atentat la însăși existența statului român”.
Deputatul PSD Mihai Fifor critică măsurile fiscal-bugetare care lovesc în sistemul de învățământ și în șansa generațiilor care vin. Fifor spune că atunci când guvernezi din birou, pe baza unor tabele și grafice, fără să fi intrat vreodată într-o școală dintr-un sat izolat, rezultatul nu poate fi decât un plan de distrugere a însăși temeliei acestei țări, mascat în „reformă”. „Când ai o țară fruntașă în UE la abandon școlar și analfabetism funcțional, când te confrunți cu o depopulare accelerată - cea mai mare migrație în timp de pace din Europa și un sistem de învățământ slăbit de ani întregi de reforme la reforme la reforme, era de așteptat să construiești soluții pentru viitor. În schimb, ceea ce primim este o lovitură cu barda aplicată exact acolo unde doare cel mai mult: în sistemul de educație și în șansa generațiilor care vin”, spune joi, 14 august, Mihai Fifor pe Facebook.
„România are, conform Eurostat 2024, cea mai mare rată a părăsirii timpurii a școlii din Uniunea Europeană: 16,8% dintre tinerii între 18 și 24 de ani renunță la educație după gimnaziu, față de media UE de 9,3%. Asta înseamnă că aproape unul din șase tineri români rămâne fără o calificare minimă, fără șanse reale pe piața muncii și fără un viitor competitiv”, adaugă Fifor.
El mai spune că „în loc să fie abordată această urgență, „reforma” aduce: Mărirea normelor didactice – ceea ce va duce inevitabil la concedieri și la pierderea de personal calificat format cu greu. Să fie clar! Într-un sistem deja sărăcit de cadre didactice, fiecare profesor pierdut înseamnă o verigă lipsă care nu se mai înlocuiește ușor. Comasarea școlilor – închiderea unităților din sate și comunități mici, fără soluții reale pentru transportul elevilor, care ajung să petreacă ore pe drum, uneori pe distanțe de zeci de kilometri. Lipsa acută a infrastructurii de mobilitate școlară – nici microbuze școlare suficiente, nici rute dedicate, nici posibilitatea angajării de șoferi, nici sprijin logistic pentru comunitățile afectate”, precizează deputatul PSD.
„Să nu înțelegi, în acest moment, nevoia uriașă a României de forță de muncă calificată, să nu susții legătura dintre economie și formarea din liceele tehnologice, dar să comasezi, să dai afară și să tai — asta arată o obtuzitate fenomenală, la limita absurdului. În mediul rural, unde abia se găsesc suplinitori pentru a acoperi catedrele, aceste măsuri vor lovi direct în comunități și vor împinge și mai mulți copii spre abandon. Generații pierdute! Bombă cu ceas”, avertizează Mihai Fifor.
„Aceasta nu este o politică educațională — este o crasă necunoaștere a realității din România. De la înălțimea fotoliilor de premier și ministru, România reală este prea departe pentru a fi văzută și înțeleasă. Iar atunci când guvernezi din birou, pe baza unor tabele și grafice, fără să fi intrat vreodată într-o școală dintr-un sat izolat, rezultatul nu poate fi decât un plan de distrugere a însăși temeliei acestei țări, mascat în „reformă”. Cât se reduce deficitul României prin măcelul ăsta? Ridicol de puțin. Cât de mari sunt daunele pe termen mediu și lung? Uriașe. IREPARABILE!!!”, afirmă deputatul PSD.
Tot el mai spune că „într-o țară care deja pierde capital uman pe bandă rulantă, asemenea decizii nu reprezintă doar o greșeală politică. Pe termen lung, ele sunt un atentat la însăși existența statului român. Fără educație accesibilă și de calitate, nu există dezvoltare, nu există economie competitivă, nu există securitate națională”.
„Mesajul meu pentru profesori este următorul: Statul român, așa cum v-am spus, în foarte multe domenii, nu mai poate continua abordările pe care le-a avut. Și, de exemplu, în Educație, în acești ani, printr-un pachet de măsuri, am scăzut normele didactice ale profesorilor, prin diferite derogări, prin scăderea normelor, am scăzut numărul de copii în clasă și, cu toate aceste lucruri, am crescut și salariile, poate nu la nivelul la care ar fi trebuit, n-am văzut, din păcate, o îmbunătățire globală a sistemului de învățământ și vedem, în afară de greșelile decidenților politici, că în foarte multe locuri, de exemplu, între nota la clasă, pe care un elev o primește și e foarte bună, de altfel, și nota la examenele care se dau, Bacalaureat sau Capacitate, este o diferență foarte mare. Și înseamnă că este și o problemă care ține de responsabilitatea multor profesori”, a spus Ilie Bolojan, miercuri seară, 13 august, la Digi 24. Premierul a explicat și măsurile luate în acest sector. „De fapt, cele aproximativ 30.000 de ore care erau suplimentare la plata cu ora le-am distribuit, o parte dintre ele, crescând norma didactică cu două ore, deci nu s-au tăiat salarii, dar e adevărat, foarte corect și cinstit, că se muncește ceva mai mult la clasă cu aceiași bani.
În același timp, de exemplu, am propus niște formule care să mai comaseze școlile în așa fel încât să existe structuri care să concentreze mai mulți elevi, dar ținând cont și de realitățile care sunt în zona rurală”, a mai spus Ilie Bolojan.