Impactul acordului asupra energiei în România
Acordul sua-ue: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Acordul comercial semnat pe 27 iulie de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele SUA, Donald Trump, prevede creșterea achizițiilor de gaze naturale lichefiate, petrol și combustibili nucleari din Statele Unite, precum și investiții comune în tehnologii avansate, până la sfârșitul anului 2028. Conform unei declarații oficiale oferite de un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, "acest acord va întări relațiile comerciale și va sprijini securitatea energetică a Uniunii Europene, în special în contextul necesității de a reduce dependența de importurile de energie din Rusia".
Comisia Europeană estimează că valoarea totală a acestor angajamente se ridică la aproximativ 750 de miliarde de dolari (aproximativ 700 de miliarde de euro) și consideră că acest acord va consolida cooperarea dintre UE și SUA în domeniul securității energetice și va sprijini punerea în aplicare a planului REPowerEU, având ca obiectiv eliminarea completă a importurilor de energie din Rusia. În prezent, Statele Unite sunt principalul furnizor de gaze naturale lichefiate pentru Uniunea Europeană, acoperind 55% din importurile de GNL. De asemenea, SUA este cel mai mare furnizor de petrol al UE, cu o pondere de 17% din totalul importurilor în 2024.
Pe lângă aceste date, capacitatea totală de import de gaze naturale lichefiate a Uniunii Europene este, în prezent, de aproximativ 250 de miliarde de metri cubi pe an, ceea ce este de peste două ori mai mare decât volumul importurilor anuale actuale. Între 2022 și 2024, în statele membre au fost inaugurate 12 terminale noi de GNL și au fost extinse alte șase, ceea ce a dus la o creștere cu 70 de miliarde de metri cubi a capacității de import.
Conform unui raport al Ministerului Energiei, 12 state membre ale Uniunii Europene au infrastructura necesară pentru a importa gaze naturale lichefiate, iar Uniunea dispune de o capacitate neutilizată semnificativă, care poate acoperi importuri suplimentare de GNL, inclusiv din Statele Unite, în vederea înlocuirii gazelor provenite din Rusia. Această situație este deosebit de relevantă pentru România, care caută alternative viabile pentru a-și diversifica sursele de energie.
După adoptarea Planului de acțiune privind energia la prețuri accesibile, în februarie 2025, Comisia Europeană a intensificat colaborarea cu furnizorii americani de GNL. În urma acestor demersuri, Comisia este pregătită să lanseze mecanismul AggregateEU, prin care va centraliza cererea din partea entităților europene și o va corela cu ofertele competitive de GNL din SUA pentru perioada 2025–2050. Conform unui expert în politici energetice de la Universitatea București, Dr. Maria Popescu, "AggregateEU este un pas esențial pentru a asigura o aprovizionare constantă și diversificată, reducând astfel riscurile asociate dependenței de surse unice".
Este important de menționat că estimările privind importurile totale de energie ale Uniunii Europene din Statele Unite vor atinge 250 de miliarde de dolari pe an în următorii trei ani, potrivit unei evaluări detaliate. Aceasta ia în calcul volumele suplimentare de petrol, gaze și combustibili nucleari care ar putea înlocui importurile din Rusia. În 2024, UE a achiziționat din Rusia combustibili fosili în valoare de aproximativ 22 de miliarde de euro și energie nucleară de circa 700 de milioane de euro.
De asemenea, evaluarea include principalele investiții, servicii și exporturi americane în domeniul tehnologiilor energetice în UE, în special în sectorul nuclear, unde companiile din SUA sunt deja implicate în proiecte legate de reactoare modulare convenționale și de mici dimensiuni (SMR). Totuși, chiar dacă previziunile sunt solide, volumele finale și distribuția pe tipuri de energie, petrol, GNL, combustibili nucleari și servicii, vor depinde de mai mulți factori, printre care prețurile materiilor prime, cursurile de schimb și deciziile comerciale ale promotorilor de proiecte.
În concluzie, acordul comercial SUA-UE va avea un impact semnificativ asupra peisajului energetic din România, oferind oportunități de diversificare a surselor de energie și consolidând securitatea energetică națională.
Autoritățile române vor trebui să monitorizeze atent implementarea acestui acord și să se asigure că infrastructura existentă este adaptată pentru a răspunde noilor provocări și cerințe ale pieței energetice globale.