Alina Gorghiu susține alinierea la UE
Fostul ministru al Justiției, Alina Gorghiu, a abordat marți o temă sensibilă pentru sistemul judiciar din România - pensionarea magistraților. "Pensionarea magistraților! A devenit o problemă de frustrare națională. România trebuie să se alinieze la standardele europene privind pensionarea magistraților!", a afirmat Gorghiu într-o postare pe Facebook. Aceasta a prezentat o comparație îngrijorătoare între actuala situație din România și standardele europene, subliniind că în România, două treimi dintre magistrați ies la pensie la vârste cuprinse între 47 și 49 de ani, în timp ce în majoritatea țărilor europene, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani sau mai mult.
În conformitate cu datele furnizate de Alina Gorghiu, pensia medie a magistraților din România este de aproximativ 5.000 de euro pe lună, comparativ cu pensia medie națională de aproximativ 550 de euro. Această discrepanță semnificativă a generat nemulțumiri în rândul populației, care percepe pensiile speciale ca fiind inechitabile față de pensiile obișnuite.
"Ce se propune: Pensionarea la 65 de ani, ca în restul Europei, vechime minimă pentru pensionare anticipată: 35 de ani, nu 25. Dacă ies mai devreme, pensia scade cu 2% pentru fiecare an lipsă. Pensia maximă: 70% din ultimul salariu net (nu mai mult decât salariul din activitate)", a adăugat Gorghiu. Aceste propuneri sunt văzute ca o măsură esențială pentru a aduce echitate în sistemul de pensii, eliminând astfel diferențele uriașe dintre pensiile speciale și cele obișnuite.
Premierul Ilie Bolojan a prezentat, de asemenea, reformele propuse, care includ creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani și ajustarea perioadei minime de vechime necesară pentru pensionare de la 25 la 35 de ani. De asemenea, se propune ca valoarea pensiei unui magistrat să fie limitată la maxim 70% din ultimul salariu net, în contrast cu actuala practică de 80% din salariul brut.
Într-o reacție la propunerile lui Gorghiu și Bolojan, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a criticat aceste măsuri, considerându-le "abuzive și discreționare", argumentând că acestea încalcă principiile constituționale și internaționale în materie. Această dispută între autoritățile guvernamentale și CSM subliniază tensiunile existente în jurul reformei sistemului de pensii pentru magistrați.
În concluzie, reforma pensiilor speciale este un subiect care va continua să stârnească controverse în România, având implicații nu doar pentru sistemul judiciar, ci și pentru imaginea României în context european.
Alina Gorghiu și Ilie Bolojan își exprimă viziunea de a îmbunătăți echitatea și transparența în acest domeniu, dar vor trebui să facă față opoziției din partea CSM și a altor grupuri de interese care consideră că măsurile propuse sunt prea drastice.