Nicușor Dan promulga măsuri fiscale importante
Președintele României, Nicușor Dan, a semnat vineri, 25 iulie 2025, decretul pentru promulgarea Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare (PL-x 230/04.07.2025), un act normativ cu impact major asupra politicii fiscale și bugetare a statului. Potrivit unui comunicat transmis de Administrația Prezidențială, legea adoptată recent de Parlament introduce creșteri de taxe și impozite, plafonări ale cheltuielilor bugetare, precum și mecanisme de control mai strict al cheltuielilor publice.
Proiectul a fost adoptat de Parlament la începutul lunii iulie și a fost prezentat ca parte a unui pachet de ajustare fiscală menit să stabilizeze bugetul de stat, în contextul unor presiuni economice accentuate și al angajamentelor internaționale asumate de România, inclusiv față de Comisia Europeană și instituțiile financiare internaționale.
Guvernul a justificat măsurile prin nevoia de a reduce deficitul bugetar și de a asigura sustenabilitatea finanțelor publice, în condițiile în care cheltuielile statului au crescut semnificativ în ultimii ani, inclusiv din cauza crizelor succesive și a angajamentelor sociale și investiționale. De exemplu, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), cheltuielile publice au crescut cu 12% în perioada 2020-2024, ceea ce a dus la o presiune considerabilă asupra bugetului.
Guvernul României a aprobat, în ședința de joi, 24 iulie 2025, două proiecte de lege privind execuția bugetară a anului 2024. Acestea vizează aprobarea conturilor generale anuale de execuție pentru bugetul de stat, bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, datoria publică, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul asigurărilor pentru șomaj. Conform Ministerului Finanțelor, datoria publică a României a atins un nivel record, depășind 60% din PIB, ceea ce a determinat necesitatea unor măsuri de ajustare fiscală rapide.
Acest pachet de măsuri fiscal-bugetare cuprinde două componente principale: creșteri de taxe pentru anumite categorii de venituri, precum și reducerea cheltuielilor de funcționare ale instituțiilor publice. Palatul Victoria menționează că, prin acest pachet de măsuri, se urmărește atingerea următoarelor obiective: reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB până în 2026 și creșterea eficienței cheltuielilor publice.
Unii economiști români, precum prof. univ. dr. Andrei Radu de la Universitatea din București, au comentat aceste măsuri, subliniind că, deși sunt necesare, ele ar putea genera nemulțumiri în rândul contribuabililor și ar putea avea un impact negativ asupra consumului. „În condițiile unei economii fragile, creșterea impozitelor poate duce la o stagnare a consumului, ceea ce nu este benefic pe termen lung”, a declarat acesta.
De asemenea, sunt așteptate reacții din partea mediului de afaceri, care ar putea fi afectat de aceste schimbări fiscale. Reprezentanți ai Camerei de Comerț din București au exprimat îngrijorări că majorarea impozitelor ar putea descuraja investițiile, în special în sectoare deja afectate de criza economică globală.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se confruntă cu provocări similare în gestionarea datoriilor publice și a deficitului bugetar. De exemplu, țări precum Italia și Grecia au implementat măsuri de austeritate în trecut pentru a face față unor situații economice dificile. În plus, România trebuie să țină cont de angajamentele sale față de Uniunea Europeană privind transparența și eficiența bugetară.
Critici aduse acestor măsuri au venit și din partea opoziției politice, care susține că guvernul ar fi putut căuta alternative mai puțin dure pentru a gestiona deficitul. „Aceste măsuri vor afecta categoriile cele mai vulnerabile ale populației și nu sunt sustenabile pe termen lung”, a declarat un purtător de cuvânt al opoziției.
În concluzie, promulgarea legii privind noile măsuri fiscal-bugetare de către președintele Nicușor Dan reprezintă un pas important în gestionarea finanțelor publice ale României. Deși aceste măsuri sunt justificate prin necesitatea de a reduce deficitul bugetar, impactul lor asupra economiei și societății rămâne de urmărit în perioada următoare.
Următoarele luni vor fi cruciale pentru implementarea acestor măsuri și pentru evaluarea efectelor lor asupra economiei românești.