Negocieri tensionate între UE și SUA
Statele membre ale Uniunii Europene au aprobat, joi, contra-tarife la bunuri americane în valoare de 93 de miliarde euro (109 miliarde dolari), care ar putea fi impuse în cazul în care blocul comunitar nu va reuşi să ajungă la un acord comercial cu Washingtonul, au declarat pentru agenția de știri Reuters mai mulţi diplomaţi europeni.
Miercuri, Comisia Europeană a informat că intenţia sa principală este să ajungă la o soluţie negociată cu Washingtonul, pentru a evita tarifele de 30% pe care preşedintele SUA, Donald Trump, a ameninţat că le va impune la bunurile importate din UE, de la 1 august. Executivul comunitar a precizat însă că, în paralel, va continua cu planurile privind posibile contramăsuri. Aceste contramăsuri ar consta în fuzionarea a două pachete de contra-tarife propuse, unul de 21 de miliarde de euro şi altul de 72 de miliarde de euro, într-o singură listă de produse americane ce ar urma să fie vizate de represaliile Bruxelles-ului. Această listă va fi trimisă spre aprobat statelor membre UE.
Niciuna din aceste contramăsuri nu ar urma să intre în vigoare înaintea datei de 7 august, a subliniat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Până acum, UE s-a abţinut să impună orice fel de contramăsuri SUA, în pofida anunţurilor repetate ale lui Trump cu privire la tarife vamale suplimentare. De exemplu, statele membre UE au autorizat un prim pachet de contramăsuri în luna aprilie, însă acestea au fost imediat suspendate pentru a da timp negocierilor.
Potrivit diplomaţilor europeni, UE şi SUA par să se îndrepte spre un posibil acord comercial, care ar avea drept rezultat un tarif universal de 15% la bunurile UE importate în SUA, copiind un acord convenit de SUA cu Japonia. Cu toate acestea, Trump va fi cel care va avea cuvânt final în această negociere.
Conform liniilor generale ale acestui posibil acord, un tarif de 15% ar putea să se aplice unor sectoare precum autoturisme şi produse farmaceutice. Aceste tarife nu ar urma să se adauge unor tarife mai vechi, de până la 5%, impuse de SUA. De asemenea, este posibil să fie acordate unele excepţii pentru sectoare precum avioane, cherestea şi pentru anumite produse medicinale şi agricole, care nu ar urma să fie vizate de tarife, conform afirmaţiilor diplomaţilor.
Cu toate acestea, Washingtonul nu pare dispus să reducă tarifele vamale suplimentare de 50% aplicate la oţel, ceea ce complică şi mai mult negocierile. Această situaţie indică o tensiune continuă între cele două părţi, care ar putea avea un impact semnificativ asupra economiilor din Uniunea Europeană, în special în regiunile care depind de exporturile către SUA.
Pe plan local, măsurile de contra-tarifare ar putea afecta profund industriile din ţări precum România, unde sectoare precum automotive şi producţia de bunuri de consum sunt foarte legate de piaţa americană. Conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS), România a exportat bunuri în valoare de peste 5 miliarde euro către SUA în ultimul an, iar impunerea de tarife ar putea reduce semnificativ aceste volume.
În concluzie, deşi există o dorinţă de negociere din partea UE, impunerea de contra-tarife reprezintă o măsură drastică care ar putea agrava tensiunile comerciale și ar afecta economiile locale.
Următoarele săptămâni vor fi cruciale pentru determinarea direcției viitoare a relațiilor comerciale transatlantice.