Rectificare bugetară pentru sănătate
Pentru sistemul sanitar este necesară o rectificare suplimentară de 10 miliarde de lei, a afirmat, luni, premierul Ilie Bolojan, care a adăugat că această sumă reprezintă, în condițiile actuale, „o presiune mare” pe bugetul de stat, conform unei declarații oficiale citate de Agerpres. "Anul acesta avem un buget alocat de 77 de miliarde de lei, la care colegii noștri ne-au solicitat o suplimentare obligatorie, în așa fel încât, pe de o parte, să putem să aducem facturile restante la zi – pentru că din martie nu am mai avut capacitatea financiară de a achita integral sumele – și, de asemenea, să putem funcționa până la finalul anului. Pentru asta, ne trebuie cel puțin 10 miliarde rectificare suplimentară, ceea ce reprezintă, în condițiile actuale, o presiune mare pe bugetul de stat”, a declarat Bolojan, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria, alături de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
El a menționat că sistemul de sănătate a acumulat "probleme mari" în ultimii ani, iar unul dintre aspectele care îi afectează buna funcționare este creșterea accelerată a cheltuielilor. "Un aspect major este creșterea accelerată a cheltuielilor și nu mai putem să susținem această creștere în anii următori, raportat la veniturile pe care le avem la buget. Cheltuielile care sunt alocate prin Casa Națională de Sănătate sistemului sanitar au ajuns la o pondere de 16% din veniturile curente de la bugetul de stat, față de o pondere de aproximativ 11%, cât am înregistrat în anii trecuți. Doar în pandemie am mai ajuns la această pondere. Pe cale de consecință, există o presiune puternică asupra bugetului pentru acoperirea acestor cheltuieli”, a explicat prim-ministrul.
Într-un context mai larg, creșterea cheltuielilor în sistemul sanitar românesc este o problemă recunoscută de mai mulți experți în domeniul sănătății. Potrivit unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică (INS), cheltuielile totale pentru sănătate au crescut cu 12% în ultimii cinci ani, ceea ce a stârnit îngrijorări privind sustenabilitatea financiară a acestui sector vital. De asemenea, un raport al Ministerului Sănătății a evidențiat că, deși bugetul alocat sănătății a crescut, eficiența utilizării acestor fonduri rămâne o problemă majoră.
Localitățile afectate de această criză sanitară includ orașe mari precum București, Cluj-Napoca și Timișoara, unde spitalele întâmpină dificultăți în a face față numărului crescut de pacienți. Un exemplu concret este Spitalul Clinic Județean din Cluj, unde managerul a declarat că "fără această rectificare, nu vom putea asigura servicii medicale de calitate pacienților noștri".
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România alocă încă o proporție mai mică din PIB pentru sănătate, ceea ce a dus la o capacitate limitată de reacție în fața crizelor sanitare, cum ar fi pandemia de COVID-19. De exemplu, conform datelor Eurostat, România alocă aproximativ 5% din PIB pentru sănătate, comparativ cu media UE de 9%.
Criticii guvernului, inclusiv lideri ai opoziției, au subliniat că este nevoie de o reformă structurală a sistemului sanitar, nu doar de injectarea de fonduri. "Este esențial să ne întrebăm cum gestionăm aceste resurse, nu doar cât de multe alocăm", a afirmat un reprezentant al Partidului Social Democrat, subliniind că fără reforme profunde, rectificările bugetare vor fi doar o soluție temporară.
În concluzie, rectificarea bugetară propusă de premierul Bolojan subliniază o problemă sistemică în sănătatea românească, care necesită atât soluții financiare imediate, cât și reforme pe termen lung.
Autoritățile sunt așteptate să comunice un plan detaliat privind utilizarea acestor fonduri în perioada următoare, pentru a asigura transparența și responsabilitatea în gestionarea bugetului de sănătate.