Reduceri de cheltuieli în ajutoare și mass-media
Senatul american a adoptat marți, 7 noiembrie 2023, un pachet de reduceri bugetare în valoare de 9 miliarde de dolari, cerut de administrația Trump, care permite necheltuirea fondurilor publice destinate ajutoarelor internaționale și mass-media. Votul a fost strâns, cu 51 de voturi pentru și 48 împotrivă, în ciuda unei majorități republicane de 53 de senatori. Potrivit unui purtător de cuvânt al Senatului, această măsură va reduce cu aproape 8 miliarde de dolari bugetul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și va afecta cu 1,1 miliarde de dolari posturile de radio și televiziune publică, precum NPR și PBS.
John Thune, liderul majorității republicane din Senat, a declarat că aceste tăieri sunt un pas necesar în abordarea datoriei naționale de 36.000 de miliarde de dolari. „Vorbim aici de o zecime dintr-un 1% din toate cheltuielile federale”, a afirmat Thune, subliniind importanța de a lua măsuri în fața unei datorii atât de mari. De cealaltă parte, democrații din Congres s-au unit pentru a critica aceste tăieri, cu senatorul Corey Booker din New Jersey denunțându-le ca fiind un atac asupra valorilor constituționale.
Planul de tăiere a bugetului include inițial o reducere de 400 de milioane de dolari din programul Pepfar, destinat luptei împotriva SIDA, însă acest aspect a fost eliminat grație intervenției senatorilor moderați. Camera Reprezentanților va trebui să voteze din nou, având în vedere modificările aduse, înainte de sfârșitul săptămânii. Dacă pachetul va fi aprobat, acesta va fi trimis președintelui Trump pentru a fi promulgat.
Criticii acestei măsuri, inclusiv democrații și unele organizații non-guvernamentale, avertizează că tăierile vor avea un impact semnificativ asupra ajutoarelor internaționale și a programelor media publice. Aceste tăieri sunt parte a unei strategii mai largi a administrației Trump de a reduce cheltuielile guvernamentale, în special în domeniile care afectează comunitățile vulnerabile.
Pe de altă parte, susținătorii pachetului argumentează că este esențial să se prioritizeze cheltuielile interne, având în vedere contextul economic actual și nevoia de a face față unei datorii naționale tot mai mari.