Impactul bacteriei asupra sănătății publice
La nivel global, se estimează că aproximativ 15,6 milioane de persoane din generația născută între 2008 și 2017 vor dezvolta cancer gastric pe parcursul vieții, conform unui studiu publicat recent în revista Nature. Această cercetare subliniază importanța măsurilor de prevenție și diagnosticare pentru a contracara principalul factor de risc asociat acestui tip de cancer: bacteria Helicobacter pylori. Dr. Émilie Bessède, medic în cadrul serviciului de bacteriologie al CHU din Bordeaux, afirmă că această bacterie, specific umană, se transmite în principal în copilărie, de obicei în interiorul aceleași familii, prin contact cu saliva infectată sau prin regurgitații. "Helicobacter pylori colonizează mucoasa stomacului, provocând inflamație cronică și, în timp, poate duce la cancer gastric", adaugă dr. Bessède.
Se estimează că bacteria este prezentă în peste 90% dintre persoanele cu cancer gastric, deși doar 1% dintre cei infectați vor dezvolta această afecțiune. Aceasta se explică printr-o combinație de factori de mediu, genetici și alimentari care influențează evoluția bolii. Studiul din revista Nature indică, de asemenea, că majoritatea cazurilor de cancer gastric în următoarele decenii vor fi concentrate în țările asiatice, în principal în China și India, cu aproximativ 10,6 milioane de cazuri estimate. Dr. Young Park, epidemiolog la Centrul Internațional de Cercetare a Cancerului (CIRC), afirmă că "tulpinile întâlnite în Asia sunt mult mai cancerigene decât cele din Europa".
În Franța, se preconizează că aproximativ 73.000 de cazuri de cancer gastric vor apărea în rândul generației născute între 2008 și 2017, dintre care 43.800 vor fi atribuite infecției cu Helicobacter pylori. În Europa, incidența ar putea să ajungă la 900.800 de cazuri, în timp ce în Africa se estimează o creștere semnificativă a numărului de cazuri din cauza creșterii populației și a condițiilor de igienă deficitare.
Aceste cifre sunt alarmante, având în vedere că majoritatea cazurilor de cancer gastric ar putea fi prevenite. Autorii studiului sugerează că strategiile de depistare și tratament ar putea reduce numărul cazurilor cu până la 75%. Există un tratament eficient care elimină infecția în 90% dintre cazuri în mai puțin de două săptămâni, constând într-o cură cu mai multe antibiotice și un inhibitor al pompei de protoni. Totuși, dr. Bessède avertizează că un regim de tratament poate afecta flora intestinală și poate implica costuri semnificative.
Diagnosticarea infecției se poate realiza prin teste respiratorii, analize de scaun sau fibroscopie gastrică. Este esențial ca persoanele cu dureri recurente de stomac sau cu antecedente familiale de ulcere sau cancer gastric să consulte un medic. În Japonia, unde H. pylori este deosebit de agresivă, se recomandă efectuarea unui test de depistare începând cu vârsta de 40 de ani. Dr. Bessède subliniază că, deși o astfel de strategie ar fi ideală la nivel mondial, resursele financiare necesare o fac greu de implementat.
Astfel, este crucial ca autoritățile din domeniul sănătății publice să ia măsuri pentru a preveni răspândirea infecției cu Helicobacter pylori și pentru a reduce incidența cancerului gastric în România și la nivel global.