Creșterea extremismului de dreapta în România
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a publicat cel de-al șaselea raport anual de monitorizare a antisemitismului, evidențiind o amplificare alarmantă a extremismului de dreapta în perioada recentă. Potrivit raportului, turul I al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 a fost câștigat de un candidat independent extremist, prolegionar și aflat în favoarea lui Ion Antonescu și a lui Vladimir Putin. „O treime dintre parlamentarii aleși în urma acestor alegeri sunt afiliați la partide politice care își asumă valori de extremă dreapta”, se arată în document, conform unui purtător de cuvânt al Institutului „Elie Wiesel”. Această situație a permis ca în Parlament să existe figuri cu luări de poziție antisemitice și care promovează cultul criminalilor de război.
Raportul subliniază că vandalizarea monumentelor și a mormintelor evreiești a crescut semnificativ. De exemplu, două panouri memoriale din orașul Siret au fost vandalizate cu simboluri legionară, iar în Cimitirul Evreiesc din Bacău, zeci de morminte au fost vandalizate cu simboluri naziste. „Mesajele instigatoare la violență și exterminare au fost distribuite pe diverse canale online, în special pe rețeaua TikTok, care a devenit cea mai populată cu conținut antisemit”, a declarat un expert în domeniul drepturilor omului.
Un alt aspect alarmant este lipsa de reacție din partea utilizatorilor online, care nu folosesc mecanismele de raportare a conținutului ilegal. „Nivelul scăzut de educație civică și istorică contribuie la perpetuarea acestor mesaje de ură”, a explicat un profesor universitar din București. În plus, mesajele extremiste au început să fie integrate în discursul politic, ceea ce a condus la deschiderea de cercetări penale în baza O.U.G. nr. 31/2002.
În ceea ce privește sancțiunile, 14 persoane au fost deja trimise în judecată, inclusiv opt persoane pentru promovarea simbolurilor legionare în cadrul unui eveniment public. Această situație a fost intens mediatizată, iar mass-media a jucat un rol crucial în aducerea la cunoștință a acestor fapte. De asemenea, raportul menționează că au existat liste cu persoane publice etichetate ca „trădători” și „paraziți”, promovate pe platforme online.
„Nivelul de ură în societate a crescut, vizând nu doar comunitatea evreiască, ci și pe cea romă și LGBTQ+”, a declarat un activist pentru drepturile omului. Această tendință îngrijorătoare a fost observată și în cadrul unor proteste care, sub masca unor cauze legitime, au promovat narațiuni antisemitice.
De asemenea, raportul subliniază influența Bisericii Ortodoxe Române, care a canonizat preoți cu afinități legionare, contribuind astfel la promovarea ideologiilor de extremă dreapta. „BOR nu a reușit să ofere explicații clare și etice pentru aceste decizii, ceea ce a stimulat organizațiile extremiste”, a afirmat un cercetător în istorie contemporană.
În concluzie, raportul Institutului „Elie Wiesel” atrage atenția asupra unei probleme grave: creșterea antisemitismului și a extremismului de dreapta în România, care necesită o reacție rapidă și eficientă din partea autorităților și a societății civile.
„Este esențial ca fiecare cetățean să fie conștient de aceste manifestări și să reacționeze în consecință pentru a preveni o recidivă a trecutului”, a conchis un reprezentant al Institutului.