Moțiunea de cenzură a fost respinsă
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, rămâne în funcție. Parlamentul European a respins cu 360 de voturi "împotriva" și 175 "pentru" moțiunea de neîncredere depusă de extrema dreaptă. Din cei 720 de membri ai Parlamentului European, 553 s-au prezentat la vot. Pentru a fi adoptată, moțiunea avea nevoie de 357 de voturi favorabile, dar a obținut doar 175, cu mult sub pragul necesar. Dacă ar fi pierdut votul, von der Leyen și întreaga Comisie Europeană ar fi trebuit să demisioneze, ceea ce ar fi aruncat Uniunea Europeană într-o criză politică majoră și ar fi generat haos în funcționarea instituțiilor europene.
Moţiunea iniţiată de Gheorghe Piperea a adunat totuşi mai multe voturi pentru decât ultima moţiune de cenzură depusă în Parlamentul European, în noiembrie 2014, împotriva Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker. Aceasta a fost respinsă cu 461 de voturi împotrivă, 101 pentru şi 88 de abţineri. Pe de altă parte, atât Ursula von der Leyen, cât şi a doua sa comisie, vizată de ultima moţiune de cenzură, au fost confirmate anul trecut de PE cu peste 280 de voturi împotrivă, ceea ce arată că susţinerea pentru preşedinta CE nu s-a erodat.
Ursula von der Leyen a fost realeasă de Parlamentul European preşedintă a Comisiei Europene pe 18 iulie 2024, cu 401 de voturi pentru, 284 împotrivă şi 15 abţineri, în timp ce şapte voturi au fost declarate nule. Pe 27 noiembrie 2024 a fost votată de plenul PE întreaga Comisie Europeană, cu 370 de voturi pentru, 282 împotrivă şi 36 de abţineri.
Moţiunea de cenzură acuza faptul că executivul UE şi-a încălcat datoria legală la transparenţă împiedicând accesul la schimbul de mesaje text între Ursula von der Leyen şi CEO-ul Pfizer în timpul negocierilor contractelor pentru vaccinuri în timpul pandemiei de COVID-19, după cum a decis Curtea de Justiţie a UE în acest an.
De asemenea, era invocat faptul că utilizarea inadecvată a Actului pentru servicii digitale (DSA) de către Comisie pentru a interveni în alegerile din state membre precum România şi Germania reprezintă o ameninţare directă la suveranitatea naţională şi la integritatea proceselor democratice.
Nu în ultimul rând, moţiunea atrăgea atenţia asupra utilizării abuzive de către Comisie a articolului 122 din Tratatul pentru Funcţionarea Uniunii Europene pentru constituirea regulamentului SAFE în valoare de 150 de miliarde de euro pentru finanţarea investiţiilor în apărare, care "reprezintă o încălcare serioasă a competenţei şi distorsionează scopul propus al articolului, care este rezervat pentru situaţii economice de urgenţă".