Controverse și politică în relațiile româno-moldovenești
Vasile Tarlev, fost premier al Republicii Moldova, și jurnalista Natalia Morari sunt ceilalți doi cetățeni moldoveni care au primit interdicție de intrare pe teritoriul României, alături de primarul Chișinăului, Ion Ceban, conform informațiilor publicate de presa de peste Prut. Informația a fost confirmată de oficiali atât de la București, cât și de la Chișinău. Vasile Tarlev conduce în prezent partidul prorus „Viitorul Moldovei” și a fost promovat activ de membrii grupării „ȘOR”. Recent, acesta a efectuat o vizită în Rusia, unde a purtat discuții cu oficiali ruși, evidențiind legăturile sale cu forțele proruse. De asemenea, Tarlev a fost prim-ministru al Republicii Moldova între 2001 și 2008, având astfel o influență semnificativă asupra politicii moldovenești.
Pe de altă parte, jurnalista Natalia Morari a fost implicată într-un scandal în 2021, după ce s-a aflat că are o relație cu oligarhul fugar Veaceslav Platon, implicat în furtul miliardului de dolari din sistemul bancar moldovenesc. Aceasta a candidat pentru funcția de președinte în toamna anului 2024, dar a obținut doar 0,61% din voturi în primul tur. Morari a fost cunoscută pentru comentariile sale critice la adresa sancțiunilor internaționale impuse asupra Rusiei, susținând că România ar trebui să mențină relații economice normale cu toate statele.
Ministerul Afacerilor Externe din România (MAE) a anunțat că interdicția de intrare pentru Ion Ceban, Vasile Tarlev și Natalia Morari a fost impusă din motive de siguranță națională, iar aceasta este valabilă atât pe teritoriul României, cât și în spațiul Schengen, pe o perioadă de cinci ani. MAE a subliniat că decizia a fost luată de instituțiile competente și se aliniază reglementărilor în vigoare. Publicația „Ziarul de Gardă” a menționat că autoritățile române suspectează că Ion Ceban ar putea reprezenta un risc pentru securitatea națională a României, având în vedere statutul său de primar al Chișinăului și posibilele sale ambiții politice viitoare.
Această decizie subliniază tensiunile existente între România și anumite figuri politice din Republica Moldova, într-un context regional complex.