Controversele indemnizațiilor judecătorilor CCR
Ilie Bolojan, premierul României, a fost întrebat miercuri, 15 noiembrie 2023, în cadrul unei conferințe de presă, despre indemnizațiile de 180.000 de lei pe care trei judecători ai Curții Constituționale (CCR) le-ar putea primi la încheierea mandatului. "Din câte știu, este o prevedere care este trecută în legislația care ține de Curte. Dacă ar fi să fac un comentariu, ele sunt legale, dacă au bani să le dea. Cel puțin în contextul actual, cred că sunt imorale", a declarat Bolojan.
Întrebat dacă Guvernul va aloca fondurile necesare în cazul în care CCR nu dispune de resurse, premierul a răspuns: "Dacă nu au bani, atunci cred că s-ar putea încadra în bugetul pe care îl au, pentru că vom fi în situația în care, practic, cu niște situații excepționale, rectificarea bugetară care va veni nu poate să fie decât negativă în general. Nu mai avem bani de dat în plus".
Aceste declarații vin în contextul în care Guvernul condus de Marcel Ciolacu a decis prin Ordonanța de Urgență 156/2024, cunoscută ca "ordonanța trenuleț", să blocheze acordarea de indemnizații speciale pentru majoritatea bugetarilor, inclusiv la pensionare. Această măsură a fost implementată în scopul reducerii deficitului bugetar și a cheltuielilor publice.
Conform informațiilor raportate de G4media, judecătorii CCR care ar urma să beneficieze de aceste indemnizații sunt Marian Enache, Livia Stanciu și Attila Varga. Indemnizațiile de 180.000 de lei pentru fiecare judecător reprezintă echivalentul a șase luni de salariu net, conform legii de funcționare a CCR, care prevede acest drept pentru judecători la finalizarea mandatului.
Legea stipulează că, în cazul în care mandatul unui judecător se încheie, fie prin expirarea termenului de numire, fie din motive medicale, acesta are dreptul la o compensație financiară echivalentă cu salariul pe șase luni de activitate. Acest cadru legal este invocat de CCR pentru a justifica acordarea acestor indemnizații, chiar dacă Guvernul a interzis astfel de plăți pentru alți bugetari.
În contextul actual al austerității și al reducerii cheltuielilor publice, Bolojan a subliniat că, deși există o bază legală pentru aceste indemnizații, moralitatea ar trebui să prevaleze. "Decența și normalitatea cred că ar trebui să prevaleze chiar dacă există o anumită bază legală sau se poate crea o bază legală pentru un drept sau altul", a afirmat acesta.
Criticii acestor plăți consideră că acestea sunt inacceptabile în contextul măsurilor de austeritate aplicate de Guvern, sugerând că ar putea fi o formă de privilegiu pentru judecătorii CCR. Într-un peisaj economic marcat de restricții bugetare, aceste indemnizații au stârnit indignare și discuții intense în rândul opiniei publice și al politicienilor, evidențiind contrastul dintre legislația existentă și realitățile economice cu care se confruntă România.
Astfel, deși indemnizațiile sunt legale conform legislației CCR, întrebările cu privire la moralitatea și oportunitatea acestora rămân în centrul dezbaterii publice. Criza economică și măsurile de austeritate impun o reevaluare a priorităților financiare ale statului român, iar aceste indemnizații pentru judecătorii CCR ar putea fi percepute ca o anomalie în acest context.
Pe termen lung, este esențial ca Guvernul să găsească un echilibru între respectarea legislației și asigurarea unei bune gestionări a resurselor publice, pentru a menține încrederea cetățenilor în instituțiile statului.