Accesul la uraniu îmbogățit în centrul discuțiilor AIEA
Directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a solicitat luni acces la instalaţiile nucleare iraniene pentru a putea stabili ceea ce s-a întâmplat cu stocul de uraniu îmbogăţit la un nivel apropiat de pragul de concepere a unei bombe atomice. "Trebuie să li se permită inspectorilor să revină" la faţa locului şi "să facă o inventariere a stocurilor de uraniu, în special a celor 400 de kg îmbogăţite la un nivel de 60%", a declarat Rafael Grossi în deschiderea unei reuniuni de urgenţă a AIEA, al cărei sediu se află la Viena, în Austria.
Teheranul, a spus Grossi, i-a trimis o scrisoare pe 13 iunie, ziua lansării ofensivei israeliene, semnalând punerea în practică a unor „măsuri speciale pentru protejarea echipamentelor şi materialelor nucleare”. Preşedintele american Donald Trump a trimis în noaptea de sâmbătă spre duminică bombardiere pentru a lovi instalaţiile subterane de îmbogăţire a uraniului de la Fordow, la sud de Teheran, şi facilităţile nucleare din Isfahan şi Natanz (centru).
Pentagonul afirmă că a „devastat programul nuclear iranian”, însă experţii subliniază că este dificil în acest stadiu de evaluat amploarea distrugerilor, mai ales în ceea ce priveşte instalaţiile subterane de la Fordow, unde se află mii de centrifuge utilizate la îmbogăţirea uraniului. Această situație ridică întrebări critice cu privire la securitatea regională și la stabilitatea programului nuclear iranian.
În plus, este important de menționat că AIEA a mai solicitat accesul la instalațiile nucleare iraniene în trecut, dar Iranul a refuzat în mod constant, ceea ce a condus la o tensiune crescută între statele implicate. Această nouă solicitare vine într-un moment crucial, având în vedere escaladarea conflictelor din regiune și îngrijorările internaționale cu privire la proliferarea nucleară.
Pe lângă impactul global, această situație are implicații directe asupra României, în contextul angajamentelor sale ca membru al Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice. România, ca parte a comunității internaționale, se confruntă cu dileme politice și strategice legate de securitatea energetică și de stabilitatea regiunii.
Așadar, următoarele zile vor fi esențiale pentru evaluarea reacțiilor internaționale și pentru determinarea pașilor care vor fi urmați de către AIEA și de către comunitatea internațională în ansamblu.