Critici privind relațiile externe românești
Tăriceanu: critici reprezintă subiectul principal al acestui articol. Fostul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu a criticat recent apropierea intensificată a României față de Franța, afirmând că acest parteneriat a fost construit într-un mod dezechilibrat, favorizând inițiativele președintelui Emmanuel Macron. "Eu nu cred că apropierea de Franța în sine este greșită. Numai că ceea ce s-a făcut pare să fie exclusiv și excesiv pe direcția Franței. Macron n-are nevoie de niște colaborări și de niște voci care, sigur, să îi susțină în inițiativele lui. Dar eu cred că România ar fi trebuit să fie mult mai echilibrată, mai prudentă, mai puternică, să nu se desconsidere," a declarat Tăriceanu.
Pe de altă parte, Tăriceanu a subliniat o schimbare bruscă în atitudinea României față de Statele Unite. Fostul premier a remarcat că, în ultimul an, România a renunțat treptat la poziția sa pro-americană dominantă. "Se întâmplă de foarte multe ori în România: nu se găsește punctul de echilibru. Suntem ori prea mult într-o parte. Până acum un an de zile, România era pro-americană și eu sunt pro-american. De un an de zile însă, politica românească s-a schimbat," a adăugat el.
În plus, Tăriceanu a menționat că relațiile diplomatice dintre România și Statele Unite nu sunt într-un moment favorabil. "Eu cred că va mai trece ceva timp, cred că actualul președinte și România este sub o lupă de observație. Nu pot să nu remarc diferența de tratament între România și Polonia," a afirmat Tăriceanu, subliniind că Polonia beneficiază de un tratament preferențial. "Ați văzut după ce au avut loc alegerile din Polonia, președinția americană a salutat alegerea noului președinte. Sigur că Polonia este o țară foarte importantă, trebuie să recunosc că e mai importantă în ceea ce înseamnă flancul, mai importantă decât România."
Într-o altă declarație importantă, Tăriceanu a criticat intervenția Direcției Naționale Anticorupție (DNA) în cazul miniștrilor după adoptarea Ordonanței de Urgență 13, considerând-o o încălcare a separației puterilor în stat. "Toată chestiunea a pornit de la celebra OUG 13. Trebuia sesizată Curtea Constituțională pentru conflict între puterile statului. Premierul nu a vrut să dea curs. Eram președintele Senatului și am făcut eu sesizarea Curții Constituționale, care bineînțeles mi-a dat dreptate. A constatat că este un conflict constituțional, că DNA-ul nu are ce să caute să ancheteze miniștrii," a declarat el.
Tăriceanu a mai adus în discuție reorganizarea sistemului românesc în anul 2014, când Traian Băsescu își încheia mandatul, menționând că s-a dorit consolidarea puterii și influenței. "Acest sistem a constatat în ultimul an de mandat al lui Băsescu că se va schimba puterea și le pleacă stăpânul. Au ales să joace singuri cartea. Atunci ei au luat acțiunea pe cont propriu, să facă ei curățenie și selecție și să împingă pe cine doreau în față ca să ajungă prim-ministru," a explicat Tăriceanu.
Referindu-se la perioada în care Victor Ponta a fost pus sub acuzare, Tăriceanu a evidențiat pierderea credibilității României pe plan extern. "În ziua în care a apărut știrea că premierul este pus sub acuzare, aveam întâlnire oficială cu vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.
Și i-am spus: nu mi se pare normal ca un procuror care nu are experiență și nu înțelege consecințele unei astfel de acțiuni să fie cultivat ca un brav luptător anticorupție," a concluzionat el.