Proiect ambitios pentru justiția română
Judecătorul de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) Lia Savonea, fost președinte al Curții de Apel București și al Consiliului Superior al Magistraturii, s-a înscris în procedura pentru numirea ca președinte al instanței supreme cu un amplu proiect în care se bazează pe obligația de a respecta drepturile omului, mergând pe ideea că justiția este un serviciu public, că oamenii sunt beneficiarii unui act de dreptate corect și că statul de drept este cel care respectă drepturile fiecăruia. Proiectul transmis la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) conține măsuri privitoare la îmbunătățirea activității ICCJ, astfel ca acest for suprem al Justiției să livreze cetăteanului un act de justitie de calitate, predictibil și echitabil. Procedura de numire a președintelui instanței supreme va conține și etapa interviului în fața Secției pentru judecători a CSM, după data de 23 iunie 2025. “Funcția de președinte la instanța supremă este o uriașă responsabilitate. Sunt conștientă pe deplin de greutatea acestei misiuni și de așteptările pe care le implică, atât din partea colegilor judecători, cât și din partea societății. Simt greutatea acestei misiuni nu doar cu mintea, ci și cu emoția omului conștient de ceea ce i se încredințează. Unificarea jurisprudenței va fi o prioritate. Actul de justiție nu poate fi un joc al incertitudinii. Voi face totul pentru ca instanța supremă să dea direcția clară și unitară de aplicare a legii, astfel încât cetățenii să aibă încredere în previzibilitatea dreptății“. În proiectul său, judecătoarea Lia Savonea se axează pe exercitarea atribuțiilor manageriale pe care le are președintele Înaltei Curți. Gândul redă cele mai importante fragmente din acest proiect. „Obiectivele și demersurile pe care le asum în îndeplinirea prerogativelor manageriale vor fi circumscrise ideii care, în opinia mea, concretizează sensul reglementărilor organizării judiciare: o justitie pentru oameni. Astfel, fie că vorbim despre independența judecătorilor, fie despre proceduri echitabile, procese rezonabile, act de justiție predictibil, resurse, transparență, responsabilitate, toate acestea sunt gândite în vederea asigurării îndeplinirii acestui deziderat. Justiția este pentru oameni, cu oameni, pentru mersul normal al societății. (…) O instanță de judecată trebuie să producă soluții drepte. Judecătorii sunt ultima linie de apărare a drepturilor omului în fața încălcărilor sau abuzurilor, indiferent din partea cui ar veni. Subliniind latura umană a procesului judiciar, consider că resursele, cu precădere psihologice ale judecătorilor, trebuie canalizate spre înfăptuirea unui act de justitie care să susțină percepția celor care recurg la justiție că s-a făcut un act de dreptate, în pofida calității (adesea) îndoielnice a legii”. În ceea ce privește inteligența artificială, judecătoarea Savonea argumentează că aceasta nu poate înlocui judecătorii, subliniind că actul de justiție este, în esență, unul de dreptate, ceea ce implică o înțelegere nuanțată a faptelor. Despre predictibilitate, aceasta afirmă că deciziile instanțelor devin golite de sens fără ea, generând percepția de injustiție. „Predictibilitatea actului de justiție și securitatea raporturilor juridice trebuie să primeze în fața unor tendințe de abstractizare a gândirii critice”, a subliniat Savonea. În ceea ce privește durata proceselor, judecătoarea afirmă că aceasta se situează în limite rezonabile, dar că este necesară o reevaluare a competențelor Înaltei Curți și o standardizare a hotărârilor judecătorești. Lia Savonea, candidatul unic la scaunul de președinte al Înaltei Curți, consideră că „o justiție autentică acționează exclusiv în limitele legii și după regulile dreptului”, fiind temelia statului de drept. “Respectarea drepturilor fundamentale nu este un obstacol în calea justiției, ci garanția că justiția este autentică, legitimă”, a declarat aceasta, pledând pentru o justiție fără discriminare și pentru protecția tuturor cetățenilor împotriva arbitrariului și abuzului de putere.