Racheta Fattah-1 și apelul la revoltă
Iranienii susțin că au lansat o rachetă hipersonică Fattah-1 către orașul israelian Tel Aviv. Potrivit unei declarații oficiale a Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), atacul a avut loc în noaptea de marți spre miercuri, pe 1 octombrie 2024. 'Aceasta este prima dată când racheta Fattah-1 este utilizată în acest conflict', a declarat un purtător de cuvânt al IRGC. Această rachetă a fost dezvăluită publicului în 2023, când un banner imens a fost instalat în Teheran cu mesajul în ebraică: '400 de secunde până la Tel Aviv'.
În urma atacului, Israelul a intensificat bombardamentele asupra Teheranului, iar consilierul pentru securitate națională al guvernului israelian, Tzachi Hanegbi, a declarat că operațiunea va continua până când instalația nucleară de la Fordo va fi avariată. Într-un comunicat oficial al Ministerului Apărării din Israel, s-a subliniat că 'acțiunile noastre sunt un răspuns direct la provocări.'
Reza Pahlavi, fiul fostului monarh detronat al Iranului, a lansat un apel către cetățenii iranieni să se revolte împotriva regimului actual. Într-o postare pe platforma X, el a afirmat: 'Este timpul să ne ridicăm, este timpul să recuperăm Iranul.' Acesta a menționat că aparatul de represiune al regimului 'se destramă' și a solicitat o 'revoltă națională'. Pahlavi a subliniat că 'Republica Islamică a ajuns la sfârșit' și că liderul actual, Ali Khamenei, 's-a ascuns în subteran și a pierdut controlul situației'.
Pe lângă apelurile la revoltă, Statele Unite au anunțat închiderea ambasadei de la Ierusalim din motive de securitate, conform unui anunț postat pe site-ul oficial al ambasadei, care preciza că 'în conformitate cu directivele Comandamentului frontului intern israelian, ambasada va fi închisă de miercuri, 18 iunie, până vineri, 20 iunie'. Această decizie a fost luată în contextul escaladării tensiunilor din regiune.
Specialiștii în apărare rămân sceptici cu privire la capacitățile reale ale rachetei Fattah-1, subliniind că, deși IRGC susține că este o rachetă hipersonică, dovezile concrete sunt limitate. De asemenea, analizele recente ale Institutului Național de Statistică din România (INS) arată o creștere a interesului în rândul publicului român pentru evenimentele internaționale, în special în contextul securității naționale.
În concluzie, escaladarea conflictului dintre Iran și Israel, combinată cu apelurile la revoltă din partea liderilor oposiției iraniene, aduce în prim-plan necesitatea unei reacții internaționale coordonate și a unei analize atente a implicațiilor pentru stabilitatea regională.