Tensiuni crescute în Orientul Mijlociu
Israelul este pregătit să declanşeze o operaţiune militară împotriva Iranului, iar în acest context, autorităţile americane anticipează posibile represalii ale Teheranului și au ordonat retragerea personalului guvernamental neesenţial din ambasadele din Irak, Bahrain și Kuweit. Situația din Orientul Mijlociu a devenit un butoi cu pulbere pe fondul blocajului negocierilor nucleare cu Iranul. Miercuri, autorităţile britanice au emis un avertisment rar privind siguranţa maritimă în Golful Persic, în timp ce Statele Unite au autorizat evacuarea personalului neesenţial din ambasadele din Irak, Bahrain și Kuweit. Mișcările diplomatice sugerează temeri tot mai mari privind o posibilă escaladare militară, relatează publicația israeliană ynetnews.com.
Într-un comunicat transmis miercuri, UK Maritime Trade Operations (UKMTO), agenția britanică responsabilă cu securitatea navigației, a avertizat navele comerciale să adopte măsuri sporite de precauție în Golful Persic, Golful Oman și în Strâmtoarea Hormuz. Mesajul, formulat într-un ton precaut, invocă „tensiuni crescute în Orientul Mijlociu” și pericolul unor „activități militare cu impact direct asupra siguranței maritime”. Deși autoritățile britanice nu au oferit detalii precise privind originea amenințărilor, contextul regional este marcat de o încordare accentuată: Iranul acuză SUA și Israelul de pregătirea unor atacuri asupra infrastructurii sale nucleare, în timp ce Washingtonul transmite mesaje tot mai ferme despre consecințele eșecului negocierilor.
Conform unor surse citate de Reuters, Departamentul de Stat american a aprobat miercuri plecarea personalului diplomatic neesențial din Irak, Bahrain și Kuweit. La scurt timp, agențiile de presă au relatat că secretarul Apărării, Pete Hegseth, a autorizat evacuarea temporară a familiilor militarilor din anumite zone ale regiunii. Potrivit unui oficial de la Casa Albă, președintele Donald Trump a fost informat și sprijină măsurile de precauție. Pe rețeaua Truth Social, Trump a transmis un mesaj cu accente patriotice: „Sunt mai încrezător ca niciodată că armata noastră va cunoaște glorie peste glorie. Vom apăra America până la capătul pământului.”
Tensiunea geopolitică a afectat rapid piețele: prețul global al petrolului a urcat cu aproape 5% în decurs de câteva ore. În paralel, comandantul CENTCOM, generalul Michael Kurilla, și-a amânat prezența programată în fața Congresului, semn al gravității situației. Iranul, la rândul său, adoptă un ton provocator. Ministrul Apărării de la Teheran, generalul Aziz Nasirzadeh, a avertizat că, în cazul în care diplomația eșuează, Iranul va lovi bazele americane din regiune: „Toate bazele SUA sunt la îndemâna noastră. Nu vom ezita.”
Un oficial american a precizat că personalul ambasadei din Bagdad va fi evacuat, în primă fază, prin zboruri comerciale, dar armata este pregătită să intervină dacă va fi necesar. Ministerul de Externe irakian a confirmat „o evacuare parțială” pe fondul riscurilor de securitate. Într-un comunicat transmis ONU, misiunea diplomatică iraniană a respins ideea că ar urmări dezvoltarea unei arme nucleare. Oficialii de la Teheran acuză forțele americane din regiune de sprijin indirect acordat Israelului și de subminare a eforturilor diplomatice. „Diplomația, nu militarismul, este singura cale viabilă,” se arată în mesaj.
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat că nu va accepta „presiuni externe” și că Iranul nu va renunța la cercetările sale științifice. „Nu urmărim construirea unei arme nucleare, dar nu ne vom dezarma ca să fim vulnerabili în fața atacurilor israeliene,” a spus el într-un discurs televizat. Pe plan regional, apropiatul premierului Netanyahu, Yaakov Bardugo, a alimentat speculațiile privind o posibilă intervenție militară israeliană. „Suntem foarte aproape de o lovitură asupra Iranului. Americanii nu obțin rezultate în negocieri,” a afirmat acesta.
În fața colapsului iminent al dialogului diplomatic, liderii americani încep să își exprime public scepticismul. Secretarul Apărării Hegseth le-a spus senatorilor că „Iranul se apropie periculos de un punct în care programul său nuclear poate deveni ireversibil.” Președintele Trump, într-un interviu recent pentru New York Post, a părut tot mai lipsit de speranță privind o înțelegere: „Nu știu dacă mai este posibil. Cândva am crezut, dar acum sunt tot mai puțin convins.” Deși a insistat că „Iranul nu va avea arma nucleară,” Trump a admis că preferă o soluție pașnică: „E mult mai bine să evităm războiul. E mult mai bine pentru toți.”
În spatele cortinei, tensiunile dintre SUA și Israel sunt vizibile. Surse diplomatice spun că premierul Netanyahu l-a presat pe Trump, în cursul unei convorbiri telefonice, să renunțe complet la negocieri și să recunoască ceea ce el numește „tactica de tergiversare” a Iranului. Trump, potrivit acelorași surse, ar fi refuzat să ofere „undă verde” unei operațiuni israeliene împotriva instalațiilor nucleare iraniene. Negocierile de la Viena, care au cunoscut cinci runde de discuții din aprilie încoace, par blocate într-un punct esențial: dreptul Iranului de a îmbogăți uraniu.
În timp ce Washingtonul cere renunțarea completă la această capacitate, Teheranul insistă că este o linie roșie nenegociabilă, notează ynetnews.com.