Discuții la Cotroceni despre deficitul bugetar
Dragoș Anastasiu, consilier onorific al președintelui Nicușor Dan, a confirmat recent că propunerea de taxare pe tranzacțiile bancare a fost discutată în cadrul grupului de lucru reunit la Palatul Cotroceni. Într-o postare publică, Anastasiu a afirmat: *„Această idee a fost una dintre cele analizate în cadrul grupului de lucru. Nu are importanță cine a pus-o pe masă. Bancherii au fost întrebați dacă o astfel de abordare are sau nu sens în contextul economic actual. Este o întrebare legitimă.”*
Criticul acestei propuneri, Eugen Rădulescu, consilier în cadrul BNR, a catalogat-o drept *„aberantă”* și a subliniat că, în istoria recentă, o astfel de măsură a fost aplicată doar în Venezuela. Rădulescu a declarat că aplicarea unei taxe pe tranzacțiile bancare ar putea duce la o deteriorare a economiei românești și că *„Când nu încasezi 9 miliarde de euro pe an și vrei să faci altceva, este strigător la cer.”*
Discuțiile privind această taxă au avut loc în contextul crizei bugetare cu care se confruntă România, guvernul având ca obiectiv reducerea deficitului bugetar. Anastasiu a subliniat importanța de a discuta despre măsuri economice bazate pe date și nu despre cine a propus ce. *„România are nevoie de soluții solide, nu de dispute sterile despre cine a fost primul care a aprins lumina.”*
Propunerea discutată ar implica o microtaxare de 1 leu pe tranzacție, până la un plafon stabilit, și 3 lei pentru tranzacțiile de valoare mare, având potențialul de a aduce aproximativ 50 de miliarde de lei anual la bugetul de stat. Este esențial ca această măsură să fie analizată în detaliu, având în vedere impactul economic și sustenabilitatea acesteia.
Pe de altă parte, Rădulescu a menționat că introducerea unei taxe similare în trecut a dus la scăderea ratingului României, iar un asemenea risc ar trebui evitat. Guvernul se află sub presiune pentru a îndeplini angajamentele asumate în fața Uniunii Europene, iar măsurile fiscale necesită o atenție specială, având în vedere că deficitul bugetar trebuie să scadă sub 3% din PIB.
În concluzie, discuțiile despre taxa pe tranzacții bancare subliniază o preocupare mai largă cu privire la viitorul economic al României și la nevoia de a găsi soluții eficiente pentru a asigura stabilitatea financiară a țării.
Surse politice indică faptul că, deși nu s-a ajuns la un acord final, ideea este considerată fezabilă pe fondul digitalizării și utilizării crescânde a plăților electronice.