Summitul NATO din iunie va decide asupra cheltuielilor de apărare
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat joi că este încrezător că membrii NATO vor adera la solicitarea președintelui Donald Trump de a crește cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB, o cerință care trebuie îndeplinită până la summitul Alianței din sfârșitul lunii iunie, conform Reuters.
"Pentru a fi o alianță, trebuie să fim mai mult decât steaguri. Trebuie să avem unități de luptă pregătite", a spus Hegseth, subliniind importanța unei contribuții mai mari din partea tuturor țărilor membre la apărarea colectivă.
În cadrul întâlnirii miniștrilor apărării din Bruxelles, oficialul american a împărtășit viziunea sa conform căreia majorarea cheltuielilor de apărare este esențială pentru menținerea angajamentului SUA față de securitatea europeană. "5% este nivelul necesar având în vedere amenințările actuale", a adăugat el, subliniind că nu este vorba de dependența de SUA, ci de o colaborare reală între statele membre.
Diplomații europeni au recunoscut că majorarea cheltuielilor este o condiție pentru asigurarea unei prezențe continue a SUA pe continent, iar Hegseth a afirmat că este optimist că se va ajunge la un acord la summitul programat pentru 24-25 iunie.
De asemenea, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus ca statele membre să își crească cheltuielile pentru apărare la 3,5% din PIB și să aloce un supliment de 1,5% pentru alte cheltuieli de securitate. Rutte a evidențiat că detaliile noului plan de investiții vor continua să fie dezbătute în perioada care precede summitul.
În plus, se discută despre stabilirea unor obiective „istorice” de capacitate, care să includă numărul necesar de trupe și echipamente. Germania, de exemplu, va avea nevoie de între 50.000 și 60.000 de soldați activi în conformitate cu noile cerințe ale NATO.
Însă, există diviziuni între statele membre cu privire la termenul limită pentru atingerea obiectivului de 5%. Rutte a sugerat ca acest obiectiv să fie îndeplinit până în 2032, o propunere care este considerată prea îndepărtată de unele state est-europene, în timp ce altele o consideră prea ambițioasă.
Ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur, a subliniat că este esențial ca termenul să fie de maximum 5 ani, în timp ce Suedia sprijină un termen de 2030. Discuțiile continuă și în ceea ce privește definirea cheltuielilor legate de apărare, având în vedere că acestea ar putea include și securitatea cibernetică sau infrastructura.
"Scopul este să găsim o definiție care să fie suficient de clară pentru a acoperi investițiile reale în securitate, dar și suficient de flexibilă pentru a permite specificitățile naționale", a adăugat un diplomat NATO.