Decizia instanței afectează un proiect energetic crucial pentru România
Curtea de Apel Cluj-Napoca a decis recent suspendarea acordului de mediu pentru Amenajarea Hidroenergetică Răstolița, un proiect care se află în stadiu avansat de execuție, fiind finalizat în proporție de peste 90%. Această hidrocentrală, care urma să fie pusă în funcțiune în noiembrie 2025, ar fi reprezentat prima finalizare a unei hidrocentrale în România după trei decenii, investiție începută înainte de 1990.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a exprimat regretul față de decizia instanței, menționând că aceasta este o măsură „temporară” și că urmează judecarea pe fond a cazului, programată pentru 24 iunie. El a subliniat încrederea că Ministerul Energiei va reuși să demonstreze legalitatea acordului de mediu, având în vedere că anterior a câștigat un proces similar.
În perioada 2019-2024, Hidroelectrica a fost afectată de litigii repetate generate de 2-3 asociații de mediu, inclusiv Declic și Bankwatch, pierzând astfel anual 317.140 MWh de energie neprodusă. Valoarea totală a acestor pierderi se ridică la aproximativ 190 milioane euro pentru Hidroelectrica și 253 milioane euro pentru statul român, care a fost nevoit să compenseze prin importuri de energie mai scumpă. În total, pierderea economică se apropie de 443 milioane euro.
Valoarea investiției în hidrocentrala Răstolița este estimată la 1.451.915.000 lei. Burduja a avertizat că nefinalizarea acestui proiect ar putea constitui un prejudiciu pentru fiecare român, subliniind importanța dezvoltării resurselor energetice locale pentru asigurarea independenței energetice a țării.
„Mesajul meu este clar: NU vom ceda în fața acestor obstacole. E doar o chestiune de timp pierdut pentru toți românii, din păcate. România are dreptul să-și valorifice resursele pentru a asigura prosperitatea cetățenilor săi, fără a depinde de șantajul energetic din Est”, a declarat ministrul.
Acordul de mediu pentru construcția hidrocentralei Răstolița a fost emis pe 28 octombrie 2024, însă a fost contestat de organizațiile de mediu care susțin că proiectul va avea un impact devastator asupra mediului, inclusiv distrugerea a 170 de hectare de pădure și afectarea biodiversității râurilor din zonă. Aceste organizații, inclusiv WWF-România, au tras un semnal de alarmă cu privire la riscurile pe care le implică proiectul și la efectele adverse asupra ecosistemelor locale.
Cu toate acestea, Burduja rămâne optimist cu privire la continuarea proiectului și la potențialul său de a contribui semnificativ la securitatea energetică a României.