Un raport evidențiază utilizarea fondurilor europene în proiecte controversate
România se află alături de alte cinci state europene într-un raport alarmant realizat de ONG-uri și finanțat de Uniunea Europeană, care indică faptul că sute de milioane de euro din fondurile UE au fost utilizate în proiecte ce încalcă drepturile comunităților marginalizate. Aceste inițiative includ locuințe separate pentru romi, instituții rezidențiale pentru copiii cu dizabilități și centre de detenție pentru solicitanți de azil.
Raportul, bazat pe analizele a opt ONG-uri din întreaga Europă, investighează 63 de proiecte din șase țări, estimând că acestea au beneficiat de peste 1 miliard de euro din fonduri europene. Una dintre constatările cheie este un nivel alarmant de „înțelegere scăzută” a drepturilor fundamentale în cadrul Uniunii, un aspect critic subliniat de autorii studiului.
Ines Bulic, reprezentantă a Rețelei Europene pentru Viață Independentă, a declarat că situația este „inacceptabilă”, având în vedere că banii contribuabililor europeni ar fi putut fi utilizați pentru a sprijini comunitățile marginalizate, nu pentru a le discrimina. Ea a exemplificat cu o școală din Grecia pentru persoane cu dizabilități, care face parte dintr-o investiție mai mare a UE în educația segregată.
Bulic a subliniat importanța investițiilor în educația inclusivă, care ar putea oferi oportunități pentru toți copiii, indiferent de nevoile lor speciale. Un alt exemplu menționat a fost o instituție din România pentru copii cu dizabilități, care a primit 2,5 milioane de euro, unde copiii erau plasați în locuințe rezidențiale în loc să primească suport pentru a rămâne în familiile lor.
Raportul subliniază și construcția de locuințe sociale pentru romi în România, amplasate la periferia orașelor, în condiții precare, fără acces la servicii esențiale. De asemenea, centrele de primire pentru solicitanți de azil din Grecia au fost criticate pentru condițiile de trai inacceptabile.
Motivul principal invocat pentru alocarea acestor fonduri către proiecte discriminatorii este lipsa de înțelegere a drepturilor fundamentale de către guvernele statelor membre. Andor Urmos de la Bridge EU a subliniat necesitatea unei viziuni comune care să promoveze respectarea drepturilor fundamentale în toată Uniunea.
Raportul coincide cu observațiile recente ale Consiliului Europei, care a evidențiat că segregarea școlară afectează calitatea educației pentru copiii romi. De asemenea, organizațiile societății civile au semnalat o creștere a numărului persoanelor cu dizabilități care trăiesc în medii segregate.
Comisia Europeană a reacționat, afirmând că este conștientă de concluziile raportului și că investighează situația. Un purtător de cuvânt a subliniat că UE nu finanțează organizații care nu respectă drepturile fundamentale și că are mecanisme pentru a opri cooperarea în caz de încălcare.
Steven Allen de la Fundația Validity a subliniat deficiențele grave în gestionarea fondurilor UE, afirmând că atât statele membre, cât și Comisia Europeană nu reușesc să prevină alocarea fondurilor către proiecte care încalcă drepturile. Raportul a fost publicat înainte de planificarea următorului buget UE, subliniind necesitatea integrării vocii comunităților marginalizate în procesul decizional.
Allen a încheiat concluzionând că fondurile UE au potențialul de a sprijini inițiative de educație inclusivă și de a combate creșterea extremismului politic, dar este esențial ca acestea să fie utilizate în mod corect și eficient.