Reacția ANI la decizia CCR privind declarațiile de avere
Președintele Agenției Naționale de Integritate (ANI), Florin Ionel Moise, a reacționat ferm la decizia Curții Constituționale (CCR) de a declara neconstituțională publicarea declarațiilor de avere și de interese, afirmând că aceasta reprezintă un regres semnificativ în ceea ce privește transparența funcțiilor publice. Moise a declarat pentru HotNews că publicarea acestor declarații avea un rol preventiv, contribuind la menținerea legalității în exercitarea funcțiilor publice.
"Simpla publicare a declarației de avere și de interese crea o presiune necesară pentru a respecta principiile legale", a subliniat președintele ANI. Acesta a explicat că, deși activitatea instituției va continua, accesul publicului la informații despre averile demnitarilor va fi limitat. Decizia CCR va fi aplicată doar pentru viitoarele declarații, cele deja publicate rămânând accesibile pe site-ul ANI.
Într-un comunicat de presă, ANI a subliniat că decizia CCR riscă să compromită angajamentele internaționale ale României în lupta împotriva corupției și să afecteze procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Agenția a argumentat că publicarea declarațiilor de avere nu încalcă dreptul la viață privată, conform deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
ANI a reamintit că mai multe decizii anterioare ale CCR susțin justificarea publicării declarațiilor de avere și de interese, având ca scop asigurarea integrității în funcția publică. În plus, a evidențiat că această măsură este esențială pentru a preveni corupția instituțională.
Decizia CCR, prin care a fost anulat caracterul public al declarațiilor, ar putea submina progresele realizate de România în cadrul evaluărilor internaționale, inclusiv cele realizate de GRECO și Comisia Europeană. ANI a subliniat că, fără publicarea acestor informații, transparența în viața publică va fi grav afectată, iar cetățenii nu vor mai avea acces la informații esențiale despre averile funcționarilor publici.
În concluzie, ANI își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul negativ al acestei decizii asupra integrității funcțiilor publice și asupra angajamentelor internaționale ale României în domeniul luptei împotriva corupției.
Această situație ridică întrebări serioase despre viitorul transparenței în administrația publică română, într-un context în care încrederea cetățenilor în instituțiile statului este esențială pentru democrație.