Reanalizarea politicilor energetice în Danemarca, Spania și Germania
În ultimele săptămâni, mai multe țări europene au început să își reanalizeze poziția față de energia nucleară, în încercarea de a-și spori independența energetică și de a găsi un echilibru în tranziția verde. Danemarca, care a impus o interdicție asupra energiei nucleare în urmă cu 40 de ani, a anunțat că va reconsidera această decizie. În Spania, ministrul Tranziției Ecologice, Sara Aagesen, a declarat că, deși planul este de a închide centralele nucleare până în 2035, nu se exclude o prelungire a duratei de funcționare a acestora. Această discuție apare pe fondul unor pene majore de curent care au afectat recent Spania, Portugalia și sudul Franței, punând în evidență vulnerabilitățile sistemului energetic bazat pe surse regenerabile.
Germania, care a închis ultimele sale trei reactoare nucleare în 2023, și-a schimbat radical poziția sub conducerea noului cancelar Friedrich Merz, renunțând la opoziția istorică față de energia nucleară. Această schimbare este influențată și de presiunile Franței, care susține includerea energiei nucleare în legislația Uniunii Europene ca fiind comparabilă cu sursele regenerabile. Deși energia nucleară este considerată o opțiune cu emisii scăzute de carbon, organizațiile de mediu avertizează că aceasta poate fi o tehnologie costisitoare și riscantă.
Georg Zachmann de la think tank-ul Bruegel din Bruxelles subliniază că energia nucleară rămâne una dintre cele mai controversate surse de electricitate din Europa. Costurile în creștere ale proiectelor nucleare noi se află în contrast cu scăderea prețurilor pentru instalațiile eoliene și solare. De asemenea, datele recente publicate de think tank-ul Ember arată că în prima jumătate a anului trecut, energia eoliană și solară au reprezentat 30% din producția de electricitate a Uniunii Europene, depășind pentru prima dată combustibilii fosili, în timp ce producția de energie nucleară a crescut cu 3,1%.
În ciuda interesului reînnoit pentru energia nucleară, experții avertizează că noile centrale nucleare vor fi greu de finanțat și nu vor aduce beneficii reale decât, cel mai devreme, peste decenii.
Astfel, competiția dintre susținătorii energiei nucleare și cei ai surselor regenerabile riscă să favorizeze, în continuare, utilizarea gazelor naturale, o soluție intermediară care poate întârzia tranziția către un sistem energetic complet sustenabil.