Pâinea străveche de 5.000 de ani revine în Turcia, inspirând agricultorii locali

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Arheologii din Turcia au descoperit o pâine veche de 5.000 de ani, care a fost reprodusă pentru a stimula interesul pentru cultivarea grâului antic, mai bine adaptat la secetă. Pâinea, expusă acum la Muzeul de Arheologie din Eskişehir, a fost realizată dintr-un soi de grâu străvechi și a generat un val de interes din partea consumatorilor. Primărița locală subliniază importanța adoptării unor politici agricole sustenabile în fața crizei climatice.

EN

Brief

Archaeologists in Turkey have uncovered 5,000-year-old bread, which has been reproduced to stimulate interest in ancient wheat cultivation better suited to drought. The bread, now displayed at the Eskişehir Archaeology Museum, was made from an ancient wheat variety and has generated significant consumer interest. The local mayor emphasizes the need for sustainable agricultural policies in the face of climate crisis.

Pâinea străveche de 5.000 de ani revine în Turcia, inspirând agricultorii locali
Sursa foto: stiripesurse.ro

O rețetă veche inspiră agricultura modernă în fața provocărilor ecologice

O descoperire arheologică remarcabilă a fost făcută recent în Turcia, unde o pâine veche de 5.000 de ani a fost reprodusă, stârnind un interes crescut pentru cultivarea soiurilor de grâu antice, mai bine adaptate la condițiile de secetă. Această pâine este considerată cea mai veche pâine dospită și coaptă descoperită vreodată, având o formă bine conservată, datorită procesului de carbonizare și îngropare sub o locuință din Epoca Bronzului, datând din jurul anului 3.300 î.Hr.

Murat Türkteki, arheologul coordonator al săpăturilor din localitatea Küllüoba, a explicat că pâinea, cu un diametru de 12 centimetri, a fost descoperită în septembrie 2024 și că este o raritate în rândul descoperirilor arheologice, unde de obicei se găsesc doar firimituri. "Această descoperire ne duce cu gândul la un ritual al abundenței", a adăugat el. În ciuda lipsei documentelor scrise, civilizația Küllüoba este considerată a fi fost o așezare urbană de dimensiuni medii, cu activități comerciale și agricole.

Analizele recente au arătat că pâinea a fost preparată dintr-un soi antic de grâu, denumit emmer, și semințe de linte, ceea ce a atras atenția agricultorilor moderni, mai ales în contextul secetei prelungite cu care se confruntă provincia Eskişehir. De asemenea, pâinea carbonizată este expusă la Muzeul de Arheologie din Eskişehir, generând un interes semnificativ din partea publicului.

Primărița din Eskişehir, Ayse Unlüce, a fost profund emoționată de descoperire și a propus reproducerea rețetei originale, optând pentru utilizarea grâului Kavilca, un soi străvechi, dar mai accesibil, în locul emmer-ului dispărut. Astfel, angajații brutăriei municipale Halk Ekmek au început să frământe manual 300 de pâini Küllüoba pe zi, folosind ingrediente precum bulgur și linte. Această combinație rezultă într-o pâine bogată, sățioasă, sărăcă în gluten și fără conservanți.

Primele pâini Küllüoba, vândute sub formă de turte de 300 de grame pentru 50 de lire turcești (aproximativ 1,12 euro), s-au epuizat rapid, demonstrând un interes crescut din partea consumatorilor. "Sunt curioasă să cunosc gustul acestei pâini străvechi", a spus o clientă, Suzan Kuru.

În contextul unei crize climatice, primărița a subliniat importanța revenirii la culturi tradiționale care necesită mai puțină apă, cum ar fi grâul Kavilca.

"Avem nevoie de politici publice puternice pentru a încuraja cultivarea acestor soiuri de grâu străvechi, care sunt mai rezistente la secetă și boli", a afirmat ea, având în vedere necesitatea de a proteja patrimoniul agricol și de a asigura o alimentație sustenabilă pentru comunitate.