Tensiunile din UE privind limbile regionale și impactul acestora
Spania își intensifică eforturile pentru a obține recunoașterea limbilor bască, catalană și galiciană ca limbi oficiale ale Uniunii Europene, un subiect care provoacă tensiuni între cele 27 de state membre, conform agenției de știri AFP, citată de Agerpres.
În cadrul unei întâlniri desfășurate marți dimineață la Bruxelles, miniștrii afacerilor europene din UE au discutat această temă crucială, însă decizia a fost amânată din lipsă de consens, a declarat un diplomat european. Guvernul condus de socialistul Pedro Sanchez a investit „întreaga greutate politică” în această chestiune, având nevoie de sprijinul catalanilor pentru a avansa proiectele legislative în parlament.
După o tentativă anterioară nereușită din septembrie 2023, Spania a depus eforturi considerabile pentru a calma temerile statelor membre reticente la deschiderea „cutiei Pandorei” a limbilor regionale. Marilena Raouna, ministrul adjunct pentru afaceri europene al Ciprului, a subliniat importanța găsirii unei soluții juridice solide care să nu creeze un precedent problematic.
În prezent, Uniunea Europeană are 24 de limbi oficiale, dar în rândul statelor membre există aproximativ 60 de limbi regionale sau minoritare. Obținerea statutului de limbă oficială implică traducerea documentelor juridice ale UE și disponibilitatea interpreților la întâlniri și summituri.
Recunoașterea limbilor regionale necesită unanimitate din partea celor 27 de state membre, un lucru care nu s-a realizat încă. Mulți miniștri au cerut continuarea discuțiilor, iar decizia a fost amânată pentru o reuniune viitoare. Totuși, unii oficiali au transmis mesaje conciliatorii către Madrid, recunoscând importanța diversității lingvistice.
Ministrul finlandez pentru afaceri europene, Joakim Strand, a afirmat că diversitatea lingvistică este esențială, dar a avertizat că nu se poate „europeniza un subiect național”. Temeri similare au fost exprimate de mai multe state, în special cele baltice, care se tem că recunoașterea limbilor solicitate de Spania ar putea conduce la cereri similare pentru limbile regionale din propriile teritorii.
Marko Stucin, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe sloven, a explicat că recunoașterea limbii ruse ca oficială ar putea deveni o realitate în țările baltice, ceea ce este inacceptabil pentru aceste națiuni. Benjamin Haddad, ministrul francez pentru Europa, a subliniat că este esențial să se respecte dreptul textelor europene și a cerut o colaborare constructivă cu Spania pentru a găsi o soluție.
Serviciul juridic al Consiliului UE a concluzionat că cererile Spaniei nu pot fi onorate fără modificarea tratatelor existente. Cu toate acestea, unele state membre consideră că ar putea exista o posibilitate de compromis, limitând recunoașterea la limbile regionale deja acceptate în constituțiile naționale. În acest caz, doar basca, catalana și galiciană ar fi eligibile.
Spania a promis că va suporta costurile de traducere pentru aceste trei limbi, dar, în ciuda acestor asigurări, un diplomat european a avertizat că subiectul este extrem de complex, având implicații juridice semnificative, și a subliniat necesitatea unei analize atente a situației.
Andreja Metelko-Zgombic, secretar de stat croat pentru afaceri europene, a afirmat că este vorba despre o chestiune serioasă care trebuie tratată cu maximă precauție.