Controverse legate de arestarea lui Durov și influența asupra alegerilor românești
Într-o declarație recentă, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a afirmat că arestarea lui Pavel Durov, fondatorul aplicației de mesagerie Telegram, de către autoritățile franceze, are ca scop influențarea alegerilor prezidențiale din România. Zaharova a susținut că președintele francez Emmanuel Macron a acționat astfel din convingerea că „candidatul dictaturii liberale” nu avea șanse legitime de a câștiga alegerile.
Într-o postare pe Telegram, Zaharova a subliniat că acuzația îndreptată împotriva lui Durov a fost însoțită de dovezi grave. Aceasta a adus în discuție refuzul fondatorului Telegram de a închide canalele conservatoare din România, în urma unei solicitări din partea unei „țări din Europa de Vest”, pe care Durov a identificat-o ulterior ca fiind Franța.
Pe 18 mai, Durov a declarat că a fost abordat de Nicolas Lerner, șeful Direcției Generale pentru Securitate Externă a Franței, care i-a cerut să reducă la tăcere vocile conservatoare pe platforma sa înainte de alegeri. Deși agenția franceză a negat aceste acuzații, susținând că a acționat doar pentru a-l reaminti pe Durov de responsabilitățile sale în domeniul combaterii terorismului și pornografiei infantile, Durov a afirmat că este dispus să depună mărturie cu privire la interferența externă în procesul electoral din România.
În acest context, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, a reacționat vehement, acuzând statul francez și Republica Moldova de implicare în alegeri, și a cerut verificarea acestor acuzații de către comisiile de control ale serviciilor de informații din România. AUR a solicitat, de asemenea, o investigație cu privire la vizita lui Lerner în România, care a avut loc cu doar două zile înainte de al doilea tur al alegerilor prezidențiale.
Durov a precizat că a fost abordat de agențiile de informații franceze în legătură cu obținerea adreselor IP ale cetățenilor români, moldoveni și ucraineni, sub pretextul prevenirii terorismului. Aceste declarații ridică semne de întrebare cu privire la integritatea procesului electoral din România și la posibilele ingerințe externe.
În concluzie, acuzațiile aduse de Rusia și reacțiile din partea liderilor politici din România subliniază tensiunile internaționale și complexitatea influențelor externe în alegerile naționale.
Este esențial ca autoritățile române să investigheze aceste afirmații pentru a asigura transparența și legitimitatea procesului electoral.