Critica avocatului față de contestația AUR
Avocatul Toni Neacșu a calificat cererea depusă de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) pentru anularea alegerilor prezidențiale ca fiind un exemplu de "sofism juridic". Într-o postare pe rețelele sociale, Neacșu a explicat că demersul nu are fundament legal și a subliniat că, deși AUR susține că alegerile au fost influențate de campanii de frică și de intervenții externe, nu există dovezi concrete de fraudă electorală.
"Cererea de anulare a alegerilor depusă de AUR este un exemplu de sofism juridic: dacă în decembrie 2024 alegerile au putut fi anulate pentru simple supoziții și alegații ale serviciilor de informații, în absența oricărui fel de dovezi, atunci și acum pot fi anulate, de asemenea pentru simple supoziții, afirmații și vulnerabilități teoretice, la fel de nedovedite. Principalul argument juridic pentru anularea alegerilor este existența precedentului din 2024", a scris avocatul.
Neacșu a detaliat că AUR nu invocă o fraudă directă în procesul de votare, cum ar fi voturi multiple sau voturi fictive, ci acuză manipularea voinței alegătorilor prin campanii de denigrare și prin influența unor personalități publice. "În esență nu se susține că ar fi existat fraudă în procesul de votare, ci că voința alegătorilor a fost manipulată anterior votării", a adăugat acesta.
Mai mult, Neacșu a menționat că audierea fondatorului Telegram, Pavel Durov, în legătură cu aceste acuzații este nejustificată, subliniind că CCR nu este instanță de judecată și nu administrează probe sau audiază martori. Această reacție vine în contextul în care George Simion, liderul AUR, a anunțat că va contesta rezultatul alegerilor, invocând intervenții externe și manipulări în campania electorală.
Simion a acuzat că 100 de milioane de euro au fost alocați în Republica Moldova pentru influențarea votului românilor și a cerut audierea lui Durov pentru a clarifica aceste acuzații. În replică, Neacșu a afirmat că nu s-a demonstrat nicio fraudă electorală reală și că acuzațiile sunt mai degrabă speculații fără dovezi clare.
Această situație ridică întrebări serioase cu privire la integritatea procesului electoral și la modalitățile prin care se poate asigura o competiție corectă în cadrul alegerilor.
Rămâne de văzut cum va reacționa Curtea Constituțională la cererea AUR și care vor fi implicațiile acesteia asupra politicii românești în viitor.