Isărescu: FMI nu are rol în România, dar propune ajustări fiscale

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat că România nu se află într-o criză valutară, motiv pentru care FMI nu are un rol activ în țară. El a propus o reducere treptată a deficitului bugetar de aproximativ 1% anual, subliniind importanța unei discuții serioase și echilibrate despre ajustările fiscale necesare. Isărescu a avertizat că măsurile bruște pot avea efecte negative asupra economiei.

EN

Brief

Mugur Isărescu, the governor of BNR, stated that Romania is not in a currency crisis, which is why the IMF has no active role in the country. He proposed a gradual reduction of the budget deficit by about 1% per year, emphasizing the importance of a serious and balanced discussion about necessary fiscal adjustments. Isărescu warned that abrupt measures could have negative effects on the economy.

Isărescu: FMI nu are rol în România, dar propune ajustări fiscale
Sursa foto: stirileprotv.ro

Mugur Isărescu discută despre ajustările fiscale necesare în România

Isărescu: românia, reprezintă subiectul principal al acestui articol. Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat că Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu are ce să facă în România, având în vedere că ţara noastră nu se află într-o criză valutară. Într-o conferinţă de presă recentă, Isărescu a explicat că FMI oferă lichiditate în valută în momentul în care apare o criză de acest tip, iar România nu se confruntă cu astfel de probleme actuale.

Isărescu a subliniat că, deşi FMI va veni pentru consultări, nu este necesar un acord de finanţare, având în vedere că rezerva de valută a ţării se va îmbunătăţi prin intrările de fonduri europene. De asemenea, guvernul ar putea apela la noi împrumuturi, ceea ce ar putea ajuta la stabilizarea economiei.

Guvernatorul a menţionat că discuţiile despre un pachet de consolidare fiscală sunt esenţiale, subliniind importanţa unei abordări treptate în reducerea deficitului bugetar. Acesta a propus o scădere anuală de aproximativ 1% a deficitului pe o perioadă de cinci ani, o măsură negociată cu Uniunea Europeană, pentru a evita austeritatea drastică.

„Reducerea cheltuielilor publice nu este fără efecte. Este crucial ca această corecţie fiscală să fie realizată cu seriozitate, fără a afecta grav economia naţională,” a afirmat Isărescu. El a evidenţiat că măsurile bruște, cum ar fi tăierea salariilor sau concedierile rapide în sectorul public, nu sunt fezabile și ar putea genera efecte negative semnificative.

Isărescu a atras atenția asupra faptului că, în prezent, nu există o discuție serioasă în spațiul public despre cum ar trebui implementate aceste măsuri de corecție fiscală. De asemenea, el a menționat că distribuția costurilor ajustării bugetare reprezintă o problemă politică majoră, întrucât nimeni nu pare dispus să suporte greutățile reducerii deficitului.

„Așadar, politicienii trebuie să găsească o formulă echitabilă pentru a distribui costurile acestei ajustări, fără a afecta disproporționat anumite grupuri sociale,” a concluzionat guvernatorul BNR.

Isărescu a subliniat că, pentru a evita o recesiune, este esențial ca măsurile economice să fie echilibrate și să mențină încrederea piețelor de capital, o misiune complexă dar realizabilă dacă se acționează cu precauție și planificare adecvată.