Revizuiri pesimiste pentru economia românească
Comisia Europeană a ajustat estimările privind creșterea economiei românești pentru anul 2025, diminuând prognoza de la 2,5% la 1,4%. Această revizuire vine în contextul unui deficit guvernamental anticipat la 8,6% din PIB pentru același an, cu o ușoară îmbunătățire prevăzută în 2026, când deficitul ar putea scădea la 8,4% din PIB.
Potrivit raportului de primăvară al Executivului comunitar, deficitul de cont curent este așteptat să se reduce la 7,9% din PIB în 2025 și 7% în 2026. De asemenea, se estimează o accelerare a creșterii PIB-ului la 2,2% în 2026. În privința inflației, previziunile indică o rată de 5,1% în 2025 și 3,9% în 2026, iar ponderea datoriei publice ar putea crește la 59,4% din PIB în 2025 și 63,3% în 2026.
Comisia Europeană subliniază că economia României, după o performanță slabă în 2024, este pe cale să recupereze, în principal datorită sectorului construcțiilor, agriculturii și serviciilor, dar incertitudinile generate de taxele vamale americane și volatilitatea politică internă ar putea afecta negativ exporturile și încrederea economică.
Raportul arată că, deși încrederea în economie a fost menținută în teritoriu pozitiv, vânzările cu amănuntul și consumul privat au fost afectate de politicile restrictive și de inflația ridicată. Deși România are un nivel limitat de comerț cu Statele Unite, impactul majorării tarifelor vamale ar putea limita redresarea exporturilor, cu efecte negative asupra PIB-ului.
În ceea ce privește piața muncii, Comisia Europeană se așteaptă ca rata șomajului să scadă la 5,3% în 2025 și 5,2% în 2026, în timp ce salariile nominale vor continua să crească, chiar dacă într-un ritm mai moderat. Deficitul general guvernamental, care a atins 9,3% din PIB în 2024, s-a datorat majorărilor semnificative de salarii și pensii, iar măsurile de consolidare fiscală adoptate la sfârșitul anului trecut ar putea contribui la reducerea acestuia.
Comisia Europeană avertizează că, fără reformele fiscale necesare, deficitul bugetar va rămâne un subiect de îngrijorare, iar datoria publică va continua să crească.
În concluzie, deși există perspective de redresare, economia României se confruntă cu provocări semnificative care ar putea limita creșterea în anii următori.