Provocări majore pentru noul președinte în gestionarea deficitului fiscal
Nicușor Dan a câștigat alegerile prezidențiale, contrar așteptărilor, dar acum se confruntă cu o provocare majoră: formarea unui guvern capabil să gestioneze cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, ce atinge 9,3% din PIB. Piețele financiare au salutat victoria sa, iar economiștii de la JPMorgan au apreciat rezultatul ca pe un „pas înapoi de la marginea prăpastiei”, reducând temerile legate de o retrogradare a ratingului de țară.
Pentru a reuși, Nicușor Dan va trebui să desemneze un prim-ministru care să implementeze măsuri de austeritate și creșteri de venituri, esențiale pentru restabilirea echilibrului fiscal. Brian Marly, analist la agenția de rating Scope, a subliniat că, deși victoria sa ajută la stabilizarea climatului politic și la alinierea cu Uniunea Europeană, provocările rămân semnificative. Acestea includ absorbția slabă a fondurilor europene și întârzierile în reforme.
România se confruntă cu una dintre cele mai mici ponderi ale veniturilor guvernamentale în PIB-ul său, iar Nicușor Dan a promis că nu va crește impozitele, preferând să se concentreze pe atragerea de fonduri europene și reducerea risipei din sectorul public. Tăierea salariilor și pensiilor ar putea genera reacții adverse, având în vedere protestele anterioare cauzate de măsurile de austeritate.
Formarea unui nou guvern, care ar putea dura între trei și patru săptămâni, trebuie să includă cel puțin trei din cele patru partide pro-europene, în timp ce extrema dreaptă din Parlament ar putea profita de nemulțumirile generate de reducerile bugetare. Deși perspectiva alegerilor este departe, în 2028, noul guvern are o marjă de manevră limitată pentru a acționa decisiv.
Investitorii privesc cu optimism experiența lui Nicușor Dan din perioada în care a fost primar al Capitalei, iar numirea lui Ilie Bolojan ca premier ar putea adăuga încredere pe piețe. Recent, obligațiunile internaționale ale României s-au apreciat cu până la trei cenți, iar leul românesc s-a îmbunătățit cu peste 1%, îndepărtându-se de minimele recente.
Cu toate acestea, creșterea economică a României a încetinit, iar Comisia Europeană se așteaptă la un deficit de 8,6% în 2025 și 8,4% în 2026, depășind ținta guvernamentală de 7%. Deși planul fiscal al României ar putea reduce deficitul, datoria publică va continua să crească. România este acum la limita minimă a ratingului de investiții de la agențiile S&P, Fitch și Moody's, toate având o perspectivă negativă.
S&P a avertizat că, indiferent de rezultatul alegerilor, procesul decizional va deveni mai fragmentat și instabil.
Economistul ING, Frantisek Taborsky, a concluzionat că piața așteaptă măsuri concrete din partea guvernului pentru a evita reacțiile negative din partea agențiilor de rating.