Retrogradarea ratingului SUA de către Moody's: reacții și implicații majore

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Decizia agenției Moody’s de a retrograda ratingul de credit al Statelor Unite a provocat reacții variate, de la acuzații de politizare la semnale de alarmă privind datoria publică. Economiștii sunt împărțiți între percepția simbolică a retrogradării și impactul real asupra piețelor. Această măsură subliniază nevoia urgentă de reforme fiscale în SUA.

EN

Brief

Moody's downgrade of the US credit rating has sparked strong reactions, with accusations of political motivations and concerns about public debt. Economists are divided on its symbolic versus real impact, highlighting the urgent need for fiscal reforms in the US.

Retrogradarea ratingului SUA de către Moody's: reacții și implicații majore
Sursa foto: gandul.ro

Reacțiile economiștilor și politicienilor la retrogradarea ratingului SUA

Retrogradarea ratingului reprezintă subiectul principal al acestui articol. Decizia agenției Moody’s de a retrograda ratingul de credit al Statelor Unite de la "Aaa" la "Aa1", pentru prima dată din 1917, a generat reacții vehemente din partea economiștilor, politicienilor și analiștilor de pe Wall Street. Unii observatori consideră că acest demers reflectă o consecință logică a creșterii datoriei publice și a polarizării politice, în timp ce alții acuză agenția de motivații politice, minimizând efectul imediat asupra piețelor, conform Reuters.

În tabăra conservatoare, Stephen Moore, fost consilier economic al lui Trump, a respins vehement decizia, afirmând: "Scandaloasă. Moody’s a devenit un braț politic al Partidului Democrat. Dacă un bond garantat de SUA nu e activ de top, atunci ce este?".

Pe de altă parte, economiștii par împărțiți în privința semnificației acestei retrogradări. Carol Schleif de la BMO Private Wealth a subliniat că decizia nu este surprinzătoare, având în vedere că Moody’s este ultima dintre cele trei mari agenții care a coborât ratingul SUA: "Poate da un semnal de prudență investitorilor, dar este mai degrabă simbolică."

Lawrence Gillum de la LPL Financial a adăugat că "până când piața nu reacționează mai agresiv – prin creșteri de randamente – e puțin probabil ca Washingtonul să ia în serios acest downgrade."

James Humphries, de la Mindset Wealth Management, a subliniat riscurile pe termen lung, avertizând că "costurile anuale cu dobânda ar putea depăși 1 trilion de dolari în următorii ani, depășind cheltuielile cu apărarea și Medicare. Nu e o criză de lichiditate, dar dinamica fiscală devine greu de ignorat."

Profesorul Darrell Duffie de la Stanford a afirmat că "mesajul a fost deja recepționat: SUA au o datorie prea mare. Dar nu e clar dacă Congresul va reacționa."

Christopher Hodge, de la Natixis, a menționat că piața va impune în final disciplina fiscală, dar, pentru moment, cererea pentru titlurile americane rămâne robustă. Talley Leger, strateg la Wealth Consulting Group, întrevede o oportunitate, spunând: "Downgrade-ul e întârziat. Eu l-aș folosi ca indicator contrar, e un moment bun pentru a cumpăra active în dolari."

Retrogradarea vine la doar câteva ore după ce un proiect major de lege fiscală, susținut de președintele Trump, a fost blocat în Congres de propriii săi colegi republicani. Această lipsă de consens pe tema reducerilor de cheltuieli a alimentat temerile Moody’s privind incapacitatea guvernului american de a gestiona deficitul bugetar.

Tom Di Galoma, de la Mischler Financial, a catalogat decizia Moody’s ca "foarte surprinzătoare", în timp ce Jay Hatfield, de la Infrastructure Capital Advisors, a avertizat că "piețele sunt foarte vulnerabile în acest moment și putem vedea o reacție negativă semnificativă."

Deși efectele imediate pe piețele financiare ale deciziei Moody’s par a fi limitate, retrogradarea reprezintă o nouă etapă în deteriorarea încrederii în soliditatea fiscală a SUA.

Toate cele trei mari agenții de evaluare financiară – Moody’s, Fitch și S&P – au acum o viziune comună: Statele Unite trebuie să-și revizuiască modelul de cheltuieli și venituri, dacă vor să evite costuri tot mai mari ale împrumuturilor în viitor.