Controversa termenului folosit de Simion și reacțiile în lanț
George Simion, candidatul AUR la alegerile prezidențiale, a generat controverse după ce a folosit termenul 'autist' pentru a-l descrie pe contracandidatul său, Nicușor Dan. La o întâlnire electorală cu românii din Belgia, Simion a recunoscut că a greșit, cerând scuze "persoanelor neurodivergente" și explicând că a dorit să spună că Dan este "securist".
Declarația lui Simion a fost precedată de o postare pe Facebook în care acesta a afirmat: "Sper ca toți talibanii care pierd alegerile de duminică să își ceară scuze. Speranța moare ultima". Acest comentariu a stârnit reacții, având în vedere că Nicușor Dan a folosit un termen similar în 2016, când a cerut un Parlament care să nu fie "autist", referindu-se la distanța dintre clasa politică și societate.
Nicușor Dan a făcut aceste declarații într-o conferință de presă, subliniind necesitatea unei reprezentări mai bune a aspirațiilor societății în Parlament și criticând corupția din achizițiile publice, estimând că România pierde anual între 4 și 5 miliarde de euro din acest domeniu.
În urma afirmațiilor lui Simion, Nicușor Dan a reacționat, subliniind că autismul este o afecțiune serioasă și că termenul nu ar trebui folosit în glumă. "Autismul este o afecțiune de care suferă zeci de mii de români, și pur și simplu, nu avem voie să glumim cu acest termen", a declarat Dan.
Simion a continuat să critice pe Nicușor Dan, numindu-l "nazist" și "marxist" și afirmând că nu este interesat de persoana sa, ci de viziunea politică pe care o reprezintă. Această situație a stârnit discuții despre responsabilitatea discursului politic și despre impactul pe care acesta îl poate avea asupra percepției publice asupra anumitor afecțiuni.
În concluzie, polemica generată de utilizarea termenului 'autist' de către George Simion scoate la iveală nu doar tensiunile din campania electorală, ci și o problemă mai amplă legată de modul în care sunt tratate subiectele sensibile în discursul politic din România.