Anchetatori olandezi au infiltrat rețelele de hoți pentru a recupera artefactele
Anchetatorii olandezi au desfășurat o operațiune sub acoperire menită să descopere tezaurul dacic furat din Muzeul Drents, utilizând agenți care s-au dat drept colecționari de artă. Printre artefactele vizate se numără coiful de la Coțofenești și brățările dacice, comori cu o valoare inestimabilă, oferite spre vânzare de către suspecți. Această acțiune a fost parte a unei strategii bine gândite, care a inclus trimiterea a doi agenți sub acoperire pentru a negocia achiziția tezaurului.
Agenții au contactat fratele unuia dintre suspecți, inițial oferindu-i o sumă de 500.000 de euro și un telefon mobil, cu instrucțiunea de a-l face pe fratele său, principalul suspect, să îi contacteze. Acesta, identificat în imagini de supraveghere, a confirmat existența artefactelor, dar a refuzat să ofere detalii despre locația lor. În încercarea de a obține informații suplimentare, agenții i-au propus o sumă adițională de 5.000 de euro, dar discuția s-a oprit înainte de a putea identifica locul tezaurului.
După ce negocierile au eșuat, autoritățile au arestat suspectul și au avansat investigațiile. Procesul împotriva hoților implicați în furtul comis în luna ianuarie a început, iar doi suspecți au fost aduși în fața instanței. Procuratura a prezentat dovezi consistente care îi leagă pe aceștia de jaf, inclusiv haine cu urme de ADN și cioburi de sticlă provenite de la spargerea vitrinelor muzeului.
Procuratura olandeză a declarat că obiectele de valoare nu au fost topite, iar principalii suspecți dețin încă tezaurul. Poliția a propus reducerea pedepsei pentru dezvăluirea locației coifului de aur, însă suspecții au refuzat să colaboreze. În plus, pentru a stimula recuperarea comorilor, autoritățile oferă o recompensă de 100.000 de euro pentru orice informație care ar putea conduce la găsirea obiectelor furate.
Aceste comori arheologice fuseseră împrumutate de la Muzeul Național de Artă al României, iar directorul muzeului a fost demis imediat după furt, având în vedere riscurile asociate cu împrumutul artefactelor valoroase.