Negocieri pentru o tranziție energetică sustenabilă
Ministerul Energiei din România a intensificat demersurile pentru renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cerând amânarea termenului de închidere a termocentralelor pe cărbune. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat că, conform PNRR, România ar trebui să închidă, până la 1 ianuarie 2026, 1.755 MW din capacitatea termocentralelor pe cărbune.
Burduja a explicat că, de mai bine de un an, a comunicat Comisiei Europene că această închidere nu este fezabilă din motive obiective. El a reafirmat că securitatea energetică a României este o prioritate care nu poate fi negociată. "De la începutul mandatului meu, am spus clar că nu putem accepta închiderea grupurilor pe cărbune fără a avea capacități de producție echivalente în bandă".
Ministrul a menționat că grupurile pe gaz care ar trebui să înlocuiască termocentralele pe cărbune sunt în prezent în licitație, dar prețul turbinelor a crescut semnificativ în ultimii doi ani, complicând astfel procesul de tranziție. "Cu aceiași bani din PNRR, putem investi în parcuri solare, eoliene și baterii, depășind cu mult țintele de energie verde", a adăugat Burduja.
El a evidențiat că închiderea termocentralelor ar putea duce la o creștere a prețurilor energiei. Între 2009 și 2022, România a închis peste 7.000 MW din grupurile pe cărbune și gaz, comparabil cu capacitatea de producție a zece reactoare de la Cernavodă, ceea ce a determinat țara să importe energie în perioadele de vârf de consum.
În acest context, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a confirmat că discuțiile cu Comisia Europeană vizează amânarea închiderii centralelor până când planurile de investiții vor fi implementate. "Este o problemă de siguranță energetică națională care afectează direct capacitățile energetice ale României", a subliniat Boloș.
Statisticile arată că, în prezent, termocentralele pe cărbune contribuie cu aproximativ 13,4% la producția totală de energie electrică a țării. Schimbările climatice și tranziția către surse regenerabile sunt priorități recunoscute, dar, în opinia oficialilor, România trebuie să își protejeze securitatea energetică și să asigure o tranziție echilibrată și sustenabilă.
Burduja a concluzionat că Uniunea Europeană trebuie să asculte vocea statelor membre și a cetățenilor, promovând un "Smart Deal" care să depășească ideologiile stricte ale "Green Deal".