Modificările legislative vizează protejarea procesului electoral
Invalidarea alegerilor prezidențiale se poate face de către Curtea Constituțională doar în baza unei contestații temeinic motivate și din motive care constau în fraude grave, conform unei propuneri legislative pentru modificarea Legii nr. 47/1992, propusă de grupul parlamentar AUR. Această propunere se află în prezent în consultare publică la Camera Deputaților.
Potrivit inițiativei legislative, "Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului, în limitele și cu respectarea dispozițiilor legale și constituționale. Rezultatul alegerilor pentru funcția de președinte al României poate fi validat sau invalidat de Curtea Constituțională, doar în baza probelor și conform dispozițiilor legale specifice. Invalidarea oricărui tur electoral se poate dispune exclusiv în urma unei contestații temeinic motivate și pentru motive relevante, nefiind permisă invalidarea din oficiu a întregului proces electoral după validarea unui tur de scrutin".
Această modificare vizează articolul 37 din lege, care stipulează că Curtea Constituțională are rolul de a asigura respectarea procedurilor legale în organizarea alegerilor prezidențiale. Inițiatorii propunerii mai doresc și revizuirea articolului 38 din aceeași lege, pentru a clarifica modul de soluționare a contestațiilor legate de înregistrarea candidaturilor și desfășurarea campaniilor electorale.
În expunerea de motive, AUR subliniază importanța acestor modificări, invocând precedentul unei hotărâri a CCR din decembrie 2024, care a anulat un întreg proces electoral, ceea ce a generat confuzie și nemulțumiri atât în rândul alegătorilor, cât și pe scena politică internațională. Aceștia consideră că actuala legislație nu prevede clar procedura de invalidare a rezultatelor alegerilor, ceea ce a dus la o aplicare inconsistentă a legii.
Modificările propuse vizează să introducă interdicția de a invalida ex officio procesul electoral, stabilind condiții stricte pentru invalidare, cum ar fi existența fraudelor sau încălcărilor grave care ar putea afecta rezultatul votului. De asemenea, se va impune obligativitatea motivării deciziilor de invalidare, inclusiv prezentarea probelor și a modului în care neregulile au influențat votul.
"Aceste modificări vor conduce la armonizarea legislației privind organizarea și funcționarea CCR cu recomandările Comisiei de la Veneția, care subliniază necesitatea unui cadru legislativ clar și eficient pentru gestionarea contestațiilor electorale", conchid inițiatorii. Camera Deputaților este prima cameră sesizată, iar Senatul va avea rolul decizional.
Pe 9 mai 2025, CCR va analiza o contestație legată de turul 1 al alegerilor prezidențiale din 2025, contestație depusă de un fost candidat care nu a trecut în turul doi.