Dilemele financiare ale președintelui LPF în urma scandalului familial
Gino Iorgulescu, președintele Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF), câștigă un salariu lunar de 33.000 de euro, dar se plânge că a fost nevoit să vândă cinci restaurante sub prețul pieței.
Declarația sa vine în contextul scandalului în care este implicat fiul său, Mario Iorgulescu, condamnat pentru omor în urma unui accident rutier soldat cu moartea unui tânăr de 24 de ani, petrecut în 2019. Gino a explicat că pierderile financiare generate de acest incident au fost imense, având în vedere cheltuielile cu avocații, medicii și tratamentele necesare.
"Necazul în care ne-a băgat Mario costă imens. Medicii, avocații, clinicile, tratamentele etc, a trebuit să vând urgent 5 trattorii, toate sub prețul pieței", a declarat Iorgulescu pentru GSP. El a menționat că una dintre vânzări a fost către antrenorul Cosmin Olăroiu, pentru fiul acestuia, și a subliniat că nu există tensiuni între ei.
"Mă socotesc eu cu Olăroiu, ne descurcăm, nu vă mai amestecați și nu mai scorniți! Dacă nu mă crezi, sună-l pe Oli în Emirate și te vei convinge", a adăugat Iorgulescu, clarificând că a împrumutat bani de la Olăroiu și că îi va restitui.
De asemenea, Iorgulescu a menționat că, în ciuda problemelor financiare actuale, este solvabil datorită unei sume importante pe care urmează să o încaseze din vânzarea unei case aflate la Snagov. "Conform contractului, trebuia să achite întreaga sumă până la sfârșitul lui 2024 și n-a făcut-o", a spus el, adăugând că procesul legat de vânzare este în desfășurare.
"Nu-i mic, admit, dar ce vă mai place să le numărați banii altora! Atât că sunt mai mulți președinți de club de la echipele din play-off, sigur îi știți, care au salariul meu ori chiar mai mare!", a concluzionat Iorgulescu, subliniind că problema sa nu este salariul, ci circumstanțele dificile în care se află familia sa din cauza acțiunilor fiului său.
În fine, referitor la condamnarea fiului său, Gino a menționat că Mario a primit un certificat de handicap în Italia, care nu a fost recunoscut de justiția română, deși legislația europeană ar stipula că astfel de documente ar trebui să fie valabile în întreaga Uniune Europeană.