Cursul valutar a depășit pragul psihologic de 5 lei pentru euro
Cursul valutar anunțat de Banca Națională a României (BNR) a atins marți, pentru prima dată, pragul psihologic de 5 lei pentru un euro, stabilindu-se la valoarea de 5,0378 lei. Această creștere de 0,0603 lei, reprezentând o majorare de 1,21% față de ziua precedentă, coincide cu rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale desfășurat duminică.
Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a subliniat presiunea resimțită pe piața valutară în ultimele zile, care a determinat instituția să atragă lichiditate din piață. Această măsură a fost necesară pentru a tempera fluctuațiile valutare, iar dobânzile la ROBOR au crescut ca urmare a acestei situații. Suciu a confirmat că BNR a intervenit, dar nu a dorit să comenteze informațiile circulante despre sumele exacte investite pentru stabilizarea leului.
O postare a consultantului Iancu Guda pe rețelele sociale a stârnit controverse, afirmând că BNR a injectat 3 miliarde de euro în primele două zile după alegeri pentru a menține stabilitatea leului. Deși Suciu nu a confirmat aceste detalii, el a recunoscut că există o presiune semnificativă pe piața valutară.
Guda a avertizat asupra unei posibile crize economice, sugerând că România ar putea rămâne fără fonduri într-un termen scurt, iar cursul euro ar putea depăși 6 lei, împreună cu o inflație care ar putea sări peste 15% și dobânzi care ar putea depăși 10%. Acest scenariu ar putea afecta grav economia națională și stabilitatea financiară.
În acest context, Ministerul Finanțelor a încercat să împrumute 500 de milioane de lei pe o perioadă de 4 ani, însă băncile nu au fost prea receptive la această propunere. Profesorul de economie Cristian Năsulea a explicat că, în climatul actual de instabilitate, creditorii sunt reticenți să cumpere datorie publică, având în vedere riscurile implicate.
Dacă noul președinte va reuși să mențină un parcurs pro-european și să asigure stabilitate economică, fluctuațiile dobânzilor ar putea fi gestionate mai bine.
Totuși, instabilitatea actuală va duce probabil la costuri mai mari pentru împrumuturile statului român, afectând pe termen lung economia țării.