Zelenski discută despre impactul întâlnirii cu Trump asupra percepției conflictului
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski consideră că întâlnirea sa din 26 aprilie cu omologul său american Donald Trump de la Vatican a fost un moment cheie în care acesta din urmă a început să vadă conflictul din Ucraina „puţin diferit”.
"Sunt convins că, după întâlnirea noastră de la Vatican, preşedintele Trump a început să vadă lucrurile un pic diferit", a declarat Zelenski.
Administraţia Trump a anunţat recent aprobarea vânzării către Ucraina a pieselor de schimb şi a echipamentelor de formare pentru avioanele de luptă F-16, discuţii care au fost iniţiate în perioada în care Joe Biden era la conducere.
Departamentul de Stat a comunicat că a notificat Congresul despre această vânzare, în valoare de 310,5 milioane de dolari, care include formarea personalului în operarea şi întreţinerea avioanelor F-16, precum şi piese de schimb şi echipamente de deservire la sol.
În aceeaşi întâlnire cu jurnaliştii, Zelenski a subliniat că nu este interesat de armistiţii scurte propuse de Vladimir Putin, inclusiv o încetare a focului între 8 şi 10 mai, argumentând că aceste termene sunt prea scurte pentru a purta discuţii serioase. "Este imposibil să cadă de acord asupra unui lucru în trei, cinci sau şapte zile. Să fim sinceri. Este o reprezentaţie teatrală din partea sa (a lui Vladimir Putin)", a afirmat Zelenski.
Preşedintele ucrainean a adăugat că nimeni nu va ajuta Rusia să îşi facă imaginea mai bună pe fundalul întâlnirii din Piaţa Roşie, care va celebra 80 de ani de la victoria asupra Germaniei naziste. "Nu ştim ce va face Rusia la acea dată. Ar putea lua diverse măsuri, cum ar fi incendii sau explozii, şi apoi să ne acuze", a declarat el, subliniind riscurile pentru liderii internaţionali care urmează să participe la evenimentele de pe 9 mai.
Zelenski a reiterat că Ucraina cere o încetare totală şi necondiţionată a focului ca o condiţie prealabilă pentru orice negocieri cu Rusia, care, deşi se declară pregătită pentru discuţii, rămâne reticentă în a accepta un armistiţiu prelungit.
Această situaţie continuă să fie o sursă de tensiune, având în vedere că Moscova îşi menţine în prezent întâietatea pe linia frontului, temându-se că o încetare a focului ar permite Kievului să îşi regrupeze forţele cu sprijinul militar al aliaţilor săi.