Rețelele rusești și manipularea electorală în România
Strategia kremlinului: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Serviciul Român de Informații (SRI) a identificat Rusia ca fiind responsabilă pentru atacuri cibernetice sofisticate în timpul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, care au fost ulterior anulate. Conform unei investigații publicate de Mediapart, Kremlinul a orchestrată o operațiune complexă de influență, având ca obiectiv promovarea unui candidat suveranist. Inițial, preferata Moscovei a fost Diana Șoșoacă, însă blocarea candidaturii acesteia de către Curtea Constituțională a forțat Kremlinul să se orienteze către Călin Georgescu.
Atacurile cibernetice au fost coordonate de Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR), condus de Serghei Narîșkin, un apropiat al lui Vladimir Putin. În timpul scrutinului anulat, SRI a raportat peste 85.000 de atacuri cibernetice provenind din 33 de țări, vizând infrastructura electorală din România. Deși SRI nu a numit explicit Rusia în documentele oficiale, informațiile au fost transmise partenerilor europeni, inclusiv la Palatul Élysée din Franța.
Planul Kremlinului, conceput încă din 2023, avea scopul de a facilita ascensiunea unui politician suveranist, capabil să blocheze ajutorul României pentru Ucraina. După eliminarea lui Șoșoacă, Călin Georgescu a fost ales ca noul favorit al Moscovei, beneficiind de o campanie de manipulare masivă pe TikTok. Peste 130 de influenceri, cu un total de 8 milioane de abonați, au fost recrutați pentru a-l promova indirect, amplificându-i popularitatea prin comentarii și videoclipuri.
Georgescu a reușit să surprindă, obținând aproape 23% din voturi în primul tur, cu toate că sondajele îl creditau cu mai puțin de 1%. Campania sa a fost caracterizată de astroturfing sofisticat, folosind tehnici de manipulare a algoritmului TikTok pentru a crește vizibilitatea. De asemenea, narativul unei „lovituri de stat” a fost răspândit pe rețelele sociale după anularea alegerilor, subminând încrederea cetățenilor în procesele democratice.
Această operațiune de ingerință străină a stârnit îngrijorări în rândul autorităților române și europene, evidențiind vulnerabilitățile sistemului electoral și riscurile asociate cu intervențiile externe în democrațiile europene.
Cu toate acestea, până în prezent, nu s-au luat măsuri concrete pentru a proteja alegerile viitoare de asemenea influențe externe.