Contextul alegerilor prezidențiale din România și influențele externe
Presa internațională a început să se concentreze asupra alegerilor prezidențiale din România, care se desfășoară duminica aceasta, în contextul unor evenimente politice tumultoase și controversate. Financial Times (FT) subliniază că acest scrutin repetat are loc după luni de tensiuni generate de acuzații de amestec din partea Rusiei în alegerile anulate la sfârșitul anului trecut.
"Votul de duminică va marca începutul unuia dintre cele mai controversate și imprevizibile evenimente politice din istoria postcomunistă a țării", afirmă FT, care oferă cititorilor un ghid despre „oamenii, sondajele și geopolitica” ce vor influența rezultatul. În acest context, Moscova, Washingtonul și capitalele Uniunii Europene au reacționat la controversele din jurul scrutinului.
George Simion, liderul de extremă dreapta al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), este perceput ca favorit pentru câștigarea votului de duminică. Simion, care a promis să „facă România Mare din nou”, beneficiază de susținerea lui Călin Georgescu, un politician controversat aflat în centrul scandalului care a dus la anularea alegerilor din noiembrie, acuzat de legături cu influențe rusești. Deși conduce în sondajele de opinie, se estimează că Simion nu va obține 50% din voturi, ceea ce ar deschide calea pentru un candidat centrist pro-UE în turul doi.
Istoria recentă a arătat că, în general, candidații extremei drepte au avut dificultăți în a se clasa pe primele locuri în sondaje, iar FT subliniază că sondajele nu garantează întotdeauna succesul electoral. De exemplu, în noiembrie, Simion a terminat pe locul al patrulea, în ciuda prognozelor care îl plasau pe locul al doilea. Totuși, avansul său în sondajele preelectorale actuale este fără precedent.
Crin Antonescu și Nicușor Dan, candidați centriști pro-europeni, se luptă pentru un loc în turul doi, cu Antonescu având un ușor avantaj. Elena Lasconi, care s-a calificat pentru turul doi anul trecut, are în prezent o singură cifră în sondaje și a fost sfătuită de partidul său să se retragă în favoarea lui Dan. Victor Ponta, un fost prim-ministru social-democrat, a reapărut pe scena politică ca un candidat surpriză, după o absență de un deceniu.
Un sondaj recent realizat de FlashData arată că Simion ar putea câștiga primul tur cu 29%, urmat de Antonescu cu 26% și Dan cu 23%. Analizând cinci scenarii pentru turul doi, sondajul sugerează că Antonescu ar putea câștiga în fața lui Simion cu 4 puncte procentuale, iar în fața lui Dan, Simion ar obține un avantaj de 5,5 procente.
Analiștii consideră că o parte a electoratului lui Antonescu ar putea prefera să voteze cu „patriotul” Simion, în timp ce susținătorii lui Dan ar putea să-l susțină pe Antonescu pentru a împiedica ascensiunea extremei drepte. De asemenea, Antonescu ar fi favorizat în competiții ipotetice cu Dan și Ponta.
Decizia de a anula alegerile din cauza interferențelor rusești a atras atenția internațională, cu reacții vehemente din partea Moscovei și a administrației Trump. Președintele rus Vladimir Putin a ironizat oficialii români, iar SUA au condamnat anularea, caracterizând-o drept o tentativă de a submina democrația.
O victorie a extremei drepte ar putea întări mișcările populiste din Europa, care se opun sprijinului continuu pentru Ucraina și caută să se alinieze cu administrația Trump. Lideri precum Viktor Orbán din Ungaria și Robert Fico din Slovacia se află în fruntea acestui val, având legături pro-ruse. Simion a încercat să-și minimizeze imaginea ostilă față de NATO și UE, având în vedere că partidul său are legături cu lideri de dreapta europeni, cum ar fi Giorgia Meloni.
Totuși, atât Antonescu, cât și Dan au avertizat că, dacă nu câștigă președinția, România ar putea deveni un aliat nesigur pentru Occident, având în vedere jocurile geopolitice complexe în care este implicată țara.
Dan a declarat că orientarea politicii externe a României este cea mai importantă miză a acestor alegeri, subliniind că doar el sau Antonescu pot asigura angajamentul țării față de UE și NATO.