Previziuni optimiste pentru economia românească
Estimările recente sugerează că PIB-ul nominal al României ar putea depăși 700 miliarde de euro în 2034 și ar putea ajunge aproape de 800 de miliarde de euro în 2035, cu o rată de creștere reală de aproximativ 3% pe an și o inflație medie similară. Această evoluție ar putea plasa România în competiție directă cu economii precum Austria și Suedia pentru un loc în top 10 al Uniunii Europene, conform analizei realizate de specialiștii de la ING Bank.
Creșterea PIB-ului pe cap de locuitor va reflecta, de asemenea, îmbunătățirea nivelului de trai al românilor, care a crescut de la aproximativ 55% din media Uniunii Europene în 2013 la aproape 80% în prezent. Valentin Tătaru, economist-șef al ING Bank România, subliniază că până în 2035, economia României va deveni robustă, diversificată și mai bine echilibrată, cu sectoare precum IT, construcții și automotive ca piloni fundamentali.
Investițiile, în special cele provenite din fonduri europene și din investiții străine directe, sunt așteptate să joace un rol crucial în creșterea PIB-ului în următoarele decenii. ING estimează o absorbție eficientă a fondurilor europene, cu aproximativ 28 miliarde de euro din PNRR până în 2026 și alte 50 de miliarde alocate prin bugetul UE 2021-2027, ceea ce va stimula modernizarea infrastructurii și a capitalului uman.
Tendința de nearshoring, adică relocarea producției mai aproape de piețele vestice, ar putea transforma România într-o destinație preferată pentru investitori, atâta timp cât forța de muncă rămâne competitivă și disponibilă. Tătaru menționează că stabilitatea macroeconomică, inclusiv un deficit bugetar controlat și inflație scăzută, va fi esențială pentru atragerea de noi investiții.
Sectorul IT&C, care a demonstrat reziliență și potențial de creștere, este de asemenea așteptat să se dezvolte rapid, România având șanse să devină un hub regional în acest domeniu. Integrarea tehnologiilor emergente precum AI și blockchain va contribui la transformarea țării într-un creator de tehnologie.
Energia regenerabilă reprezintă o altă zonă de interes, cu angajamentele Uniunii Europene de a combate schimbările climatice și resursele naturale ale României care facilitează investițiile în acest sector. Până în 2034, se estimează că aproape jumătate din consumul final de energie al țării va proveni din surse regenerabile.
În ceea ce privește agricultura, viitorul acestui sector va depinde de adaptarea la schimbările climatice și de adoptarea noilor tehnologii. Programele UE vor sprijini digitalizarea rurală, contribuind la o agricultură mai rezilientă.
Salariile din România au crescut semnificativ în ultimul deceniu, cu o creștere de aproximativ 480% față de 125% pentru prețuri, ceea ce sugerează că procesul de convergență salarială cu Uniunea Europeană va continua.
În concluzie, se preconizează că imobiliarele vor rămâne o alegere populară pentru români, având în vedere rata ridicată de proprietate, dar și interesul pentru investiții financiare va crește, având în vedere randamentele atractive pe piața de capital.