Comisia Europeană solicită explicații pentru întârzierile în proiectele de sănătate și energie
Comisia Europeană a tras un semnal de alarmă Guvernului României, subliniind întârzierile semnificative în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Într-o scrisoare adresată la începutul lunii aprilie, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), condus de Marcel Boloș, a propus modificări ce includ tăieri de 3,5 miliarde de euro de la proiectele care nu vor fi gata până în 2026, redirecționând acești bani către proiecte mai mature.
Însă, răspunsul Comisiei Europene a fost unul de respingere parțială, afirmând că propunerile nu au fost susținute de documentația necesară și că unele măsuri sunt nerealiste. Comisia a avertizat că aceste întârzieri pot afecta dezvoltarea României. În domeniul sănătății, oficialii europeni au solicitat explicații cu privire la construcția a 24 de spitale promise, având în vedere că doar 13 vor fi finalizate, iar Guvernul ar fi putut finaliza 15.
De asemenea, în sectorul energetic, Comisia Europeană a ridicat probleme legate de reforma decarbonizării, subliniind că România trebuie să închidă centralele pe cărbune până la sfârșitul anului, conform angajamentelor PNRR. Ministerul Energiei a solicitat amânarea acestei măsuri până în 2029, argumentând că nu există suficiente grupuri pe gaz pentru a înlocui capacitățile de producție pe cărbune. Comisia a cerut dovezi suplimentare pentru a susține această cerere de amânare.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că analiza tehnică trimisă Comisiei demonstrează necesitatea amânării, invocând creșterea prețurilor și lipsa interconexiunilor energetice. În plus, Comisia a cerut clarificări și de la Ministerul Mediului, care a fost criticat pentru păstrarea unor proiecte slabe în PNRR, precum cele privind reciclarea deșeurilor.
Guvernul român se confruntă cu o presiune crescândă, având termen limită pentru a oferi explicații suplimentare până la începutul lunii viitoare. Dacă nu se vor face îmbunătățiri, România riscă să piardă fonduri europene esențiale. La sfârșitul anului 2023, România nu a mai atras fonduri din PNRR, având doar 9 miliarde de euro disponibile dintr-un total de 28,5 miliarde alocate pentru această perioadă.
Aceste întârzieri și controverse ridică întrebări cu privire la capacitatea Guvernului de a gestiona eficient fondurile europene și de a îndeplini angajamentele asumate față de Uniunea Europeană, într-un moment crucial pentru dezvoltarea economică și infrastructurală a țării.